Nitro

Zirna (Solanum nigrum L.)
————————–
        Are numeroase denumiri populare foarte sugestive: moartea porcilor,
strugur cainesc, umbra noptii, bolinzele et7ffc. Mai are41e0 d898si o c5f9ruda apropiata,
denumita d7c07e unii to24c5t Zirna safa8eu Lasnicior (Solanum dulcamara L.), lca59a care
trebuie s5819a adaugam d898si specia Solanum laciniatum Ait., Zirna australiana,
planta exclusiv d7c07e cultura. Au compozitie chimica d898si simptome toxice
apropiate.
        Prima dintre aceste specii (Solanum nigrum) este o planta erbacee  cu
tulpina dreapta, de 15-50 cm, de culoare verziu intunecata. Are frunzele
aproape triunghiulare. Florile sunt de culoare alba si sunt asezate in
eflorescente umbeliforme. Staminele au filamente scurte si antere galbene.
Fructele, sferice, cu un diametru de 8-10 mm, sunt la inceput verziu, iar la
maturitate negre-lucioase.
        Lasniciorul (Solanum dulcamara) estdd95e un f1dfsemiarbust cu 20eetulpina
agatatoare, lunga d7c07e 1-3 m, frunzele lanceolate safa8eu alungit ovale, marunt
paroase p3abae ambele fete, foarte rar1daa glabre (fara perisori). Inflorescentele
sunt cimoase, extraaxilare cu 20ee6-25 flori d7c07e culoare violeta. Fructele su193cnt de
culoare rosie, foarte rar1daa verde-galbuie, lucioase, ovoidale safa8eu eliosoidale.
        Zirna australiana eaf7se cultiva exclusiv pena10etru industria farmaceutica.
        Toate cele trei specii contin glucoalcaoizi cu 20eestructura steroidica
intre c539care solanina, solasodina, solamargina, solanigrina, et7ffc.
        In caz de intoxicatii, principalele simptome se manifesta prin greata,
voma, dilatarea pupilei, halucinatii vizuale, transpiratie si diureza crescuta
,tulburari ale sistemului nervos central. Urmeaza paralizia si tulburari
respiratorii, adinamie, colaps, moarte.

Aurina
~~~~~~
        Colorant “trifenil-metanic acid“, derivat al fucsonei.

                                 ____
                               //    \\
                              <        >-OH
               ____         /  \ ____ /
             / ---- \     /      ----
        O = <        > = C                       aurina
             \ ____ /     \      ____
               ----         \  //    \\
                              <        >-OH
                               \ ____ /
                                 ----
Culoare galbena, insolubila in apa, solubile in alcool si acid acetic. Se
foloseste drept colorant pentru hirtie.

Cristal-violet
~~~~~~~~~~~~~~
        Formeaza cristale frumoase de culoare violet-albastruie. Se
intrebuinteaza pentru colorarea lanii, a bumbacului mordansat si in cantitati
mari la fabricarea cernelurilor violete. Este un colorant
“trifenil-metanic bazic”.

Virnantul (Ruta graveolens L.)
——————————
        Cunoscuta si sub denumirea de Ruta de gradina sau Ruta de muri, este
o planta cultivata in gradini, devenind in unele zone sudice subspontana. Desi
cunoscut si utilizat inca din antichitate, virnantul, datorita toxicitatii,
are utilizari limitate in terapeutica. Intreaga planta contine alacaloizi
intre care: schimianina si graveolina in fructe si gama-fagarina in radacini.
Uleiul volatil este format din metilnonilcetona, metilheptil si
metilactilcetona. Desi planta contine cantitati apreciabile de rutozid, nu
este intrebuintata pentru obtinerea acestuia.
        Partile aeriene ale plantei mai contin derivati cumarinici intre care
mentionam bergaptenul si xantotoxina, care au actiune iritanta asupra pielii.
        Actiunea principala este cea emenagoga, fapt pentru care a fost
utilizata in scopuri abortive. datorita actiunii puternic emenagogene, care
este insotita de metroragii puternice, utilizarea ei in acest scop este extrem
de periculoasa.
        In ultimul deceniu, peste hotare s-au izolat din aceasta planta unele
substante noi cu actiune antispastica, prin tehnici speciale de indepartare a
alcaloizilor cu actiune toxica.
        In cazul utilizarii preparatelor din aceasta specie in scopuri
abortive, efectele nocive se manifesta prin gastroenterite grave, excitatie
urmata de depresiune, hipotermie, puls lent, poliurie, inflamarea uterului,
hemoragii uterine puternice, tulburari esnzoriale, somnolenta, coma, moarte.

Indantren (Albastru indantren)
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
        Se obtine prin topirea 2-amino-antrachinonei cu KOH la 250øC

                 O
                ||                                   O
         // \  /  \  / \\                           ||
        |    ||    ||    |                   // \  /  \  / \\
        |    ||    ||    |                  |    ||    ||    |
         \ /  \  /  \ // \                 |    ||    ||    |
                ||         NH2               \\ /  \  /  \ // \
                O                  KOH              ||    |    NH   O
                                  ------>            O   HN    |    ||
                 O                 250øC                   \ // \  /  \  / \\
     H2N         ||                                         |    ||    ||    |
        \ // \  /  \  / \\                                  |    ||    ||    |
         |    ||    ||    |                                  \\ /  \  /  \ //
         |    ||    ||    |                                         ||
          \\ /  \  /  \ //                                           O
                 ||
                  O

        Este o pulbere neagra, insolubila in apa, a carei cada este de culoare
albastru-inchis.
        Culoarea rezista la lumina si spalare. Este utilizata pentru vopsirea
bumbacului.

Viscul
Viscul (Viscum album L.)
————————
        Este o specie semiparazita, cunoscuta de toti datorita obiceiului ca
de Anul Nou sa se ornamenteze lustrele si lampadarele cu crengute de visc cu
bobite albe (fructe).
        In special viscul recoltat de pe plop, artar, tei si salcie este foarte
toxic. Viscul de pe mesteacan, brad, frasin, mar si par este folosit la
obtinerea  unor medicamente cu actiune hipotensiva si citostatica, binenteles
in produse farmaceutice precis dozate si utilizate numai la recomandarea
medicului.
        Compozitia chimica este diferita, in functie de planta gazda. Din visc
s-au izolat saponozide triterpenice, betaamirina, derivati ai acidului
oleanolic, viscotoxina, viscolul, amine (colina si acetilcolina), beta-
feniletilamina, substante grase, substante de natura glicozidica etc.
        Utilizarile ca medicament se bazeaza in special pe substante de natura
triterpenica, derivati de colina si viscotoxina.
        Intoxicatia se caracterizeaza prin paralizie bulbara, aritmie si stop
cardiac si respirator.

Alizarina
~~~~~~~~~
1,2 -dihidroxi-antrachinona.
        Se gaseste in radacinile de roiba(garanta) sub forma unei glicozide
Se obtine prin topirea alcalina a sarii de sodiu a acidului
2-antrachinon-sulfonic in prezenta unui oxidant (clorat, azotat de potasiu):

                O                                    O    OH
                ||                                  ||    |
         // \  /  \  / \\ -SO3Na     NaOH    // \  /  \  / \\ -SO3Na  NaOH
        |    ||    ||    |        +  ------>|    ||    ||    |       ------->
        |    ||    ||    |             O2   |    ||    ||    |       -Na2SO3
         \\ /  \  /  \ //                    \\ /  \  /  \ //
                ||                                  ||
                 O                                   O

                O     OH
                ||    |
         // \  /  \  / \\ -OH
        |    ||    ||    |
        |    ||    ||    |
         \\ /  \  /  \ //
                ||
                 O

        este o substanta cristalina, de culoare rosie-portocalie, putin
solubila in apa. Se topeste la 290øC. Cu mordantii de Al da culoarea rosie;
cu cei de fier, da negru-violet; cu cei de crom, da violet-bruna. Se vopseste
bumbacul, lina si matasea. Culorile sunt rezistente.

Aliaje de fier
~~~~~~~~~~~~~~
Dintre cele mai importante si numeroase sunt aliajele de tip
fier-carbon (fontele si otelurile).
        Fontele sunt aliaje de fier cu continut de peste 1,7% carbon si de
alte elemente ca: siliciu, mangan, sulf si fosfor. Propietatea caracteristica
a lor este lipsa de plasticitate.
        Otelurile sunt aliaje fier-carbon cu 0,1-1,7% C, 0,3% Si, 0,6% Mn,
0,05% P, si 0,05% S. Otelurile cu mai putin de 0,5% C se numesc fier forjabil.
Otelurile bogate in carbon, cu cca. 1,4% C sunt deosebit de dure si se
utilizeaza la fabricarea sculelor aschietoare. Otelurile care mai contin si
alte metale  (Ti, V, Cr, Mo, W, Co, Ni) se numesc oteluri aliate si se
folosesc in scopuri speciale.

Aliaje cu cupru
~~~~~~~~~~~~~~~

Cuprul formeaza numeroase aliaje binare cu diferite elemente,
dintre care cele mai importante sunt alamele si bronzurile.
Cuprul mai formeaza aliaje cu nichelul, care pot fi de constructi sau
electrotehnice. Aliajele de constructie, cunoscute sub denumirea de melchior
(Ni-Cu cu Fe si Mn) si alpaca (Cu-Ni-Zn), sunt foarte rezistente la coroziune.
Dintre aliajele electrotehnice se remarca constantanul (40% Ni-60% Cu) si
nichelina (Cu-Ni-Zn), utilizate ca rezistente electrice.

Tulichina (Daphne mezereum L.)
——————————
        Cunoscuta si sub numele de “liliac de munte“, Tulichina este un
subarbust raspindit in special in zona coniferelor. Inainte de aparitia
frunzelor se formeaza florile de culoare roz-liliachie si foarte placut
parfumate. Infloreste primavara foarte de vreme, cind mai exista inca petice
de zapada. Fructele, la inceput verzi, se coloreaza in rosu.

        Atit fructele cit si scoarta de Tulichina sunt  toxice datorita unor
substante active pe care le contin: dafnoziduldafnoretina, umbeliferona, o
arezina iritanta cu proprietati vezicante. In medicina empirica se utilizeaza
diferite preparate obtinute din scoarta subarbustului in dermatoze greu
vindecabile, in dureri reumatice, ca revulsiv, in dureri de cap si de dinti
sau ca insecticid. Aceste utilizari au fost parasite datorita toxicitatii si
iritarii tegumentelor pe care se aplica preparatele din aceasta planta.

        Intoxicatiile se amnifesta prin midriaza, inflamatia cavitatii bucale
si tulburari digestive manifestate prin colici puternice, scaune violente,
insotite de melena, convulsii, tulburari respiratorii si circulatorii.