anestezie» C8H17N» otrava puternica» paralizia nervilor motorii» Coniina
-------
Se gaseste in cucuta, in semintele de ricin etc.
Este un lichid care fierbe la 166øC, dextrogira, este o otrava puternica,
producind paralizia nervilor motorii, iar in doze mari, moartea. Este folosita
in anestezii locale.
Formula:
C8H17N a-propil-piperidina.
H2
/ \\
H2C CH2
| |
H2C CH-CH2-CH2-CH3
\\ /
N
H
Acid Acetic» cloroform» CO2» defence» Acid Triclor-Acetic
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ (ataca pielea)
CCl3 - COOH
Este cristalizat, cu punct de topire 58øC, punct de fierbere 196øC si
are o actiune corosiva puternica asupra pielii. Prin fierbere cu apa se
descompune in cloroform si CO2
H2O
CCl3 - COOH -----> CHCl3 + CO2
tøC
foarte toxic» miros de usturoi» PH3» Fosfina
~~~~~~~
PH3 - hidrogenul fosforat gazos
obtinere:
1). Prin actiunea la cald a solutiei de KOH asupra fosforului alb:
P4 + 3KOH + 3H2O ---> 3KHPO3 + PH3
2). Prin tratarea fosfurilor de Ca, Zn, Mg si Al cu acid clorhidric
diluat sau acid sulfuric diluat:
Ca3P2 + 6HCl ---> 3CaCl2 + 2PH3
Este un gaz fara culoare, cu miros caracteristic de usturoi si este
foarte toxic. Este solubil in apa, dar nu reactioneaza cu ea.
Convallaria majalism» Flori» Flori de Gradina» Margaritar» Lacrimioara
Lacrimioara (Convallaria majalis)
---------------------------------
Substantele active pe care le contin delicatele si parfumatele flori
ale acestei specii (glicozide cu actiune cardiotonica), numita popular si
margaritarele, daca nu sunt precis dozate, sub forma de tinctura sau alte
preparate, pot prezenta pericol penru om. Toate partile plantei sunt toxice.
Simptomele intoxicatiilor se manifesta prin grata, varsaturi si colici
intestinale, in prima faza. Urmeaza apoi cantractii cardiace neregulate,
spasme ale muschilor respiratori, fibrilatie ventriculara, accelerarea
pulsului, scaderea presiunii arteriele,respiratie foarte lenta si profunda,
delir, coma, oprirea inimi in sistola.
Foto Convallaria majalis

Lacrimioara , Margaritar

apa oxigenata» Argint» Li2O2» mercur» Na2O2» oxidarea sodiului» peroxid» Peroxizii
---------
Tetraoxidul de Ruteniu si Osmiu
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OsO4; RuO4
In contactul direct cu alcoolul etilic explodeaza, iar in contact cu
pielea apre o reactie de oxidare ce se manifesta prin inegrirea tesuturilor.
Peroxizi alcalini
~~~~~~~~~~~~~~~~~
Li2O2 - culoare alba ; temperatura de topire 198øC
Na2O2 - culoare galbena;temperatura de topire 460øC
Cs2O2 - culoare galbena;temperatura de topire 594øC
(ultimi doi se descompun cu degajare de O)
tøC
X2O2 ----->X2O + 1/2 O2
Peroxizii de Li si Na sunt stabili in aer.
Sunt agenti oxidanti foarte puternici, atit in solutii cit si in stare uscata.
Reactiile de oxidare in contact cu Sulful, Carbunele, pulberea de Al, celuloza
etc., sunt insotite de flacara, iar in anumite conditii cu explozie.
Peroxizi tranzitionali
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Cuprul (I), argintul (I) si mecurul (I) genereaza peroxizii de tipul
X2O2, foarte nestabili, care la incalzire se descompun cu explozie.
Nichel (II) si mercur (II) dau peroxizi de tipul XO2;
(Peroxidul de Hg a-HgO2 -galben; b-HgO2 rosu). Sunt nestabili, iar prin
frecare sau incalzire se descompun cu explozie.
Obtinerea peroxizilor
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
-Li2O2 , rezulta prin actiunea apei oxigenate asupra unei solutii
saturate de Hidroxid de Li la 95øC. Lucrind la temperatura camerei, in mediu
de alcool, se separa cristale mici incolore de Li2O2ùH2O2ù3H2O
-Na2O2 , industrial se obtine prin oxidarea sodiului in aer uscat, in
vase de Al.
colorarea sticlei» Cr2O3» crom» culoare verde» pigment» portelan» Verde de crom
~~~~~~~~~~~~~
Cr2O3 - Oxid cromic
Se obtine incalzind hidroxidul cromic sau CrO3:
>250øC
2CrO3 --------> Cr2O3 + 3/2O2
2Cr(OH)3 ---> Cr2O3 + 3H2O
Industrial se prepara prin urmatoarele metode:
tøC
(NH4)2Cr2O7 -----> Cr2O3 + 4H2O + N2
tøC
S + Na2Cr2O7 -----> Na2SO4 + Cr2O3
Este o pulbere de culoare verde, insolubila in apa, acizi si alcali si
cu puct de topire ridicat. Se utilizeaza ca pigment de catre zugravi;
in fabricarea portelanului si sticlei.
azotat» Bi2O3» Bismut» colorarea portelanului» Trioxidul de Bismut
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Bi2O3
Se poate obtine prin arderea bismutului in aer sau prin descompunerea
termica a hidroxidului, carbonatului sau azotatului de bismut.
Este o pulbere galbena, insolubila in apa. Se intrebuinteaza la
colorarea portelanului.
fosforescenta» radiatii» Hidroxid de bariu
~~~~~~~~~~~~~~~~~
Ba(OH)2
Sub actiunea radiatiilor catodice, prezinta fosforescenta-portocalie.
alcalin» C6H5CHO» glucoza» migdale amare» oxidarea catalitica» parfum» Benzaldehida
~~~~~~~~~~~~
C6H5CHO
Se gaseste in simburii de migdale amare sub forma de amigdalina, care
este o combinatie intre doua molecule de glucoza, o molecula de acid
cianhidric si o molecula de aldehida benzoica.
Benzaldehida se prepara in industrie prin oxidarea catalitica a
toluenului:
C6H5CH3 + O2 ---> C6H5CHO + H2O
sau prin hidroliza clorurii de benziliden:
_ _
| OH |
Ca(OH)2 | / | -H2O
C6H5-CH-Cl2 + 2HOH --------> | C6H5CH | ----> C6H5-CHO
| \ |
|_ OH _|
Hidroliza se face prin incalzire cu hidroxidul alcalin in solutie apoasa.
Se intrebuinteaza ca parfum.
H2S» hidrogensulfatului» parafina» sulf» vata de azbest» Hidrogen sulfurat H2S
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
1) Sulfura de fier (II) in bucati mai mari se trateaza cu HCl 5M :
FeS + HCl ---> FeCl2 + H2S
Hidrogenul sulfurat astfel preparat este impurificat cu H2 si eventual cu
urme de hidrogen fosforat si hidrocarburi inferioare.
2) 3 parti sulf amestecat cu 1 parte parafina si 2 parti de vata de azbest,
peste 60øC:
C H + (n+1)s --->nC + (n+1)ùH2S
n 2n+2
Temperatura nu trebuie ridicata peste 60øC, apar impuritati.
3) Sulfura de Fe (II) pulverizata si hidrogensulfat de K, peste 150øC,
FeS + 2KHSO4 ---> FeSO4 + K2SO4 + H2S
In locul hidrogensulfatului de potasiu se poate folosi dihidrogensulfat de
potasiu.