litarga» masicot» pb» PbO» plumb» vopsele pictura» Oxid de plumb
~~~~~~~~~~~~~
PbO
Se obtine prin incalzirea plumbului topit intr-un curent de aer
Daca incalzirea are loc deasupra temperaturii de topire => litarga, substanta
cristalizata, de culoare rosie; iar daca temperatura este mai ridicata se
obtine masicotul, o substanta cristalizata de culoare galbena.
884øC
PbO -----> PbO
litarga masicot
Se intrebuinteaza ca vopsea in pictura
NitroGlicerina» Obtinerea Glicerinei» Glicerina
---------
I.
Substante necesare:
grasimi: n grame
alcool : n ml
NaOH : n ml solutie 30-40%
NaCl : m ml solutie saturata
Se iau n grame grasime, n ml acool si n ml solutie de alcali; se
amesteca prin agitare cu ajutorul unei baghete si se incalzeste pe o baie de
apa pana cind incepe sa fiarba.
Dupa ÷ 10 minute, amestecul devine omogen, iar saponificarea grasimii
este complet terminata.
La solutia astfel obtinuta se adauga o solutie saturata calda de NaCl
, amestecindu-se cu bagheta. Amestecul se tulbura, iar la suprafata lichidului
se separa un strat de sapun care pluteste.
Dupa ce amestecul s-a depus, se scufunda vasul intr-o baie de apa rece,
citeva minute si se observa formarea stratului de sapun care se solidifica.
CH2 - OOC - R CH2 - OH
| |
CH - OOC - R + 3NaOH ---> CH - OH + 3R-COONa
| |
CH2 - OOC - R CH2 - OH (sapun)
(glicerina)
II.
Prin transesterificarea grasimilor si uleiurilor cu alcooli inferiori
se obtin monoesteri conform reactiei:
, ,
CH2 - OCOR CH2 - OH R - COOR
| ,, catalizator | ,,
CH - OCOR + 3ROH -----------> CH - OH + R - COOR
| ,,, | ,,,
CH2 - OCOR CH2 - OH R - COOR
Se pot folosi toti alcooli inferiori: alcool metilic, etilic,
propilic, etc. Se poate folosi reactia cu alcool metilic care se conduce la
temperatura intre 20 si 80øC.
In conditii optime se obtine o conversie a uleiului de 98-99,7%. Se folosesc
uleiuri ce contin 2,3% aciditate libera. In cazul utilizarii alcoolului etilic
se utilizeaza alcool etilic de 96%.
In urma reactiei se formeaza monoesteri si glicerina 10-14%, functie de natura
uleiului. Glicerina se decanteaza usor de ester in faza inferioara, impreuna
cu catalizatorul si cu excesul de alcool.
In continuare, glicerina este utilizata pentru a fabrica NitroGlicerina.
Citral» geraniol» micsunele» toporasi» ulei de lamaie» Citralul
~~~~~~~~
C10H16O - este aldehida corespunzatoare geraniolului:
CH3
|
C
/ \\\\
H2C C
| |
H2C H-C=O
\\
CH
||
C
/ \\
H3C CH3
Se gaseste in uleiul de lamaie in cantitati mai mari. Sub actiunea
H2SO4 diluat elimina o molecula de apa si da hidrocarbura aromatica numita
"cimen", care prin hidrogenare trece in "hexahidro-cimen" (mentan):
CH3
|
CH3 CH3 CH
| | |
C C C
/ \\\\ / \\\\ / \\
H2C CH -H2O HC CH H2C CH2
| | -----> || | ------> | |
H2C H-C=O HC CH H2C CH2
\\ \\ // \\ /
CH C CH
|| | |
C CH CH
/ \\ / \\ / \\
H3C CH3 H3C CH3 H3C CH3
Cimen Mentan
Citralul se condenseaza cu acetona, dind produse de condensare cu
miros de toporasi sau micsunele.
cimp magnetic» Efecte Electrice» Hall» Efectul Hall
~~~~~~~~~~~~
Daca o placa conductoare, parcursa de un curent electric de densitate
j = e n v, este introdusa intr-un cimp magnetic de inductie B, se constata aparitia
unei tensiuni Hall Uh si a unui cimp electric corespunzator e E H = e v ´ B.
Pentru metale s-a constatat ca UH nu depinde de temperatura, iar
pentru semiconductori UH scade odata cu cresterea temperaturii.
Pentru a vedea mecanismul de aparitie si modul in care depinde aceasta tensiune de intensitatea curentului care trece prin proba, marimea campului magnetic si dimensiunile probei, vom considera miscarea unei sarcini electrice e, cu viteza v, in campul magnetic B. Asupra acestei sarcini va actiona forta Lorentz:
F = e v ´ B , “e” isi contine semnul (1)
Prin actiunea ei sarcinile, indiferent de semnul lor, vor fi deviate catre aceeeasi suprafata. Singura conditie care se cere indeplinita este ca sensul de miscare al sarcinilor sa fie compatibil cu sensul curentului ce trece prin proba. Deplasarea sarcinilor spre o suprafata modifica incarcarea electrica a acesteia conducand la aparitia unei diferente de incarcare electrica intre suprafetele S
A si S
B.
In interiorul probei ia nastere un camp electric EH care genereaza o forta contrara fortei Lorentz. Astfel dupa o incarcare electrica suficienta a suprafetelor SA si SB, restul purtatorilor trec nedeviati prin proba. Scriind aceasta egalitate dintre forta generata de incarcarea electrica a suprafetelor si forta Lorentz:
e E H = e v ´ B (2)
si cunoscand legatura care exista intre densitatea de curent, viteza purtatorilor si concentratie:
j = e n v
obtinem:
n EH = j ´ B /e (3)
Luand in considerare dimensiunile probei asa cum sunt indicate in figura 1, pentru tensiunea Hall se obtine:
UH = RH × I× B/g , unde RH =1/ne (4)
Din aceasta expresie se vede ca semnul diferentei de potential depinde de semnul purtatorilor liberi, pentru conductie de electroni R
H <0, iar pentru conductie de goluri R
H >0. Cunoscand constanta Hall R
H se poate determina concentratia purtatorilor de curent.
Totusi in obtinerea relatiei (4) consideratiile simple pe care le-am folosit nu au permis luarea in considerare a caracterului statistic al vitezelor purtatorilor de curent precum si a mecanismelor de imprastiere. In cele ce urmeaza, vom schita, numai, obtinerea coeficientului Hall, cu ajutorul ecuatiei cinetice Boltzman, indicand pentru completare, lucrarea [1]. Ecuatia cinetica Boltzman permite determinarea, in anumite conditii, a corectiei la functia de distributie de echilibru, fenomenele de neechilibru termodinamic putand fi descrise de acest termen corectiv. Pentru un semiconductor cu suprafete energetice sferice si in cazul ciocnirilor elestice, ecuatia de transport are o forma relativ simpla, permitand gasirea cu usurinta a corectiei la functia de distributie. Cu acest termen, pentru fenomenele galvano-magnetice: E ^ H, ? T=0, ? F=0, obtinem ecuatiile pentru componentele curent:
Deoarece campurile magnetice la care lucram sunt astfel incat verifica ingalitatea ??H <<1, aceasta fiind conditia de camp mic pentru efectul Hall, dezvoltand in serie si pastrind termenii adecvati, obtinem:
RH = (1/nec)×<t2>/<t>2 (8)
Remarcam aparitia factorului corectiv f=
<t2>/
<t>2, spre deosebire de expresia obtinuta prin consideratii simple; cum intotdeauna exista ingalitatea
<t2> > <t>2, acest factor corectiv este mai mare ca 1. Uzand de diferite dependente de energie pentru timpul de relaxare [1], putem gasi, functie de mecanismul de imprastiere care predomina, factorul corectiv. Astfel, la temperaturi inalte, f=3
p /8 iar pentru cele joase f=1,93.
Cunoscand, pentru una si aceeasi proba, constanta Hall RH si conductibilitatea s , in cazul in care exista un singur tip de purtatori care participa la conductie, se poate gasi mobilitatea purtatorilor de curent:
mH =s R (9)
Pentru semiconductorii cu conductie de ambele feluri, lucrurile sunt mai complicate, expresiile pentru coeficientul Hall si conductibilitate fiind:
s =nemn+ pemp
R=(1/e) [(pm2p– nm2n)/(pmp+ nmn)2]× [<t2>/<t>2] (10)
cimp magnetic» Efecte Electrice» Efecte Galvanoelectrice
-----------------------
Fenomenele legate de actiunea cimpului magnetic asupra conductorilor
parcursi de curent electric sunt cunoscute sub denumurea de efecte
galvanomagnetice.
cadmiu» coloranti» pigment galben» vopsele» Galben de cadmiu
~~~~~~~~~~~~~~~~
CdS - sulfura de cadmiu
Se obtine ca precipitat galben la trecerea hidrogenului sulfurat
printr-o solutie cu ioni de cadmiu.
Se intrebuinteaza in pictura ca pigment galben.
ferovanadiu» magneti permanenti» oteluri anticorosive» remendur» vanadiu» vicalloy» Aliajele cu vanadiu
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
In general, vanadiul formeaza aliaje binare cu numeroase
metale, dintre care cel mai important este 'ferovanadiul'. De obicei, vanadiul
se utilizeaza ca adaos, (0,10-0,15%) in otelurile de constructie aliate cu
crom, nichel sau mangan, in otelurile de scule, slab aliate (0,16-0,65%) si in
otelurile de taiere rapida (0,5-2,5%). Otelurile cu continut de 0,25-0,5% V se
folosescla fabricarea arborilor cotiti ai motoarelor cu ardere interna,
arcurilor de supape etc.
Vanadiul este un componenet important al otelurilor anticorosive
utilizate in industria chimica si al unor aliaje utilizate ca magneti
permanenti de tip 'vicalloy' (9,5% V, 52% Co rest Fe) si 'remendur'
(52% Co, 3,5% V, 0,5% Mn rest Fe).
@Aliaje cu crom
alcaloizi» maselarita» matraguna» Atropina
--------
Se gaseste in matraguna, lauri, si maselarita impreuna cu alti
alcaloizi.
Este o substanta solida, cu punct de topire 116øC, inactiva optic.
In doze mici are proprietatea de a dilata pupila, de a paraliza
muschii de acomodare ai ochiului si de a micsora secretia unor glande cu
secretie interna. In cantitati mari este foarte toxica.
H2C ----- CH ----- CH2
| | |
| NCH3 CH-O-OC-CH-C6H5
| | | |
H2C ----- CH ----- CH2 CH2-OH
Dupa cum se vede structura de baza este asemantoare cu cocaina!
fumigene» reteta fumigena» Reteta de succes,testata practic cu aplicabilitate garantata !:) Fumigene ati facut toti dar fumigena de mai jos cu siguranta nu ati facuto. Fumigenele vazute in filmulete pe youtube sau glumele din copilarie cu staniol si mingi de pinpong ar trebui sa le uitati… reteta de mai jos devanseaza cu mult tot ceea ce a’ti vazut!
Eu i’am zis: Fumigena de Asalt
– O cutie de bere mare (500 ml)
- Rumegus
- Azotat de amoniu
- Batoane de sulf
- petarde
- Optional: Acetona, Pulbere de Aluminiu si/sau Motorina.
Se face un amestec astfel:
* O cutie de bere de 500ml goala, nu e nevoie sa fie uscata.
* 3-4 maini de Rumegus, poate sa fie chiar si putin umed !
* Aproximativ un pumn de azotat de amoniu ( cam o jumatate de cana
de 200 ml ) se marunteste cat se poate de mult. Se poate folosi o rasnita de cafea.
* 1-2 batoane de sulf (sunt folosite pentru afumarea butoaielor de vin). Se piseaza foarte foarte bine, cat mai marunt posibil.
* Se amesteca ingredientele de mai sus si se introduc in mod fortat prin presare in cutia de bere. Atentie sa nu va taiati in tabla pe unde introduceti amestecul.
*doua-trei petarde folosite pentru initierea fumigenei. Se desfac doua petarde si praful rezultat din ele se pune la suprafata amestecului. Initial facei cu degetul o gaura mica in amestecul de rumegus, de ~ 2 cm unde turnati praful din petarde. Petarda ramasa intreaga o folositi pe rol de fitil. NU e nevoie sa folositi numai fitilul, ca sa ia foc mai repede o folositi intreaga dar obligatoriu rupeti partea din spate a petardei, acolo unde este un fel de gips presat. in felul acesta petarda nu va exploda dar initierea se va face mai rapid.
Cand totul e gata, asigurativa ca nu curge amestecul de initiere, se mai adauga putin amestec de fumigena deasupra gaurii si se preseaza ca sa nu curga in exterior. Asta dupa cum prindeti experienta. Puteti sa incercati si cu putina acetona initierea. Eventual in amestecul fumigenei puteti pune putina motorina. Asta o puteti face cand maruntiti azotatul de amoniu, amestecti o lingura, doua, de motorina cu praful respectiv. Nu prea multa. De asemenea daca aveti pulbere de Aluminiu la indemana, o lingura de AL mareste considerabil viteza de ardere respectiv viteza de reactie , si in consecinta cantitatea de fum va fi mult mai mare dar intr’un interval de timp mai scurt. Daca folositi alte ingrediente precum Al sau/si Motorina in plus, folositi putin mai mult azotat ~ 2/3 dontr’o cana.
* Se aseaza in pozitie verticala sau orizontala si se aprinde fitilul. Pozitia orizontala este mai de efect si fumul va sta mai mult la suprafata pamantului, deoarece presiunea de iesire a jetului de fum fiind foarte mare la o asezare verticala jetul de fum este expulzat la o inaltime de chiar 4-5 metri. Departativa putin, cativa m, ca sa nu va inecati cu fum. Ideal e sa fiti la min. 10 m de fumigena si sa nu stati in calea jetului de fum. Atentie, Nu aprindeti intr’o incinta inchisa, indiferent cat este de mare.
Fumigena va produce suficient fum incat sa umple orice spatiu pus la dispozitie. Nu adaugati alte substante care pot produce leziuni la plamani, de ex compusi cu Cl. Daca facieti o gluma asigurativa ca persoanele din incinte pot sa aiba acces usor in afara cladirii. Odata initiata fumigena, este aproape imposibil sa o mai opresti. Nu puneti mana pe cutie in timpul arderii, exista riscul sa va ardeti foarte grav.
* Folositi aceasta
reteta de fumigene in scopuri distractive sau educationale. NU FOLOSITI IN SALI DE CLASA, SALI DE SPORT, SCARA UNUI BLOC, IN CAMERE MICI, IN LIFT, IN GARI, AUTOBUZE, PIETE PUBLICE, etc. deoarece exista riscuri de intoxicatii cu fum precum si intreventia pompierilor deorece nu se cunoaste sursa fumului.Reusita depinde de indemanare si experienta!
acid etandioic» Aspergillus niger» ciuperca de mucegai» Oxalati» substante periculoase» Toxine» Acid Oxalic
~~~~~~~~~~~
HOOC-COOH - acid etandioic
Se gaseste ca oxalat acid de K (KOOC-COOH) in macris si sub forma de
oxalat de Ca (COO)2Ca in toate plantele. In stare libera se gaseste in
ciuperca de mucegai "Aspergillus niger". In industrie se obtine prin
incalzirea la 420øC a formiatului de Na:
I) 2H-COONa ---> NaOOC-COONa + H2
Oxalatul de Na rezultat se transforma cu lapte de var in oxalat de Ca,
insolubil, de unde acidul oxalic se pune in libertate prin tratare cu acid
sulfuric:
COONa COO \
II) | + Ca(OH)2 ---> | Ca + 2NaOH
COONa COO /
COO \ COOH
III) | Ca + H2SO4 ---> | + CaSO4
COO / COOH
Cristalizeaza cu 2H2O. Are gust neplacut, se dizolva in apa si este
toxic. Se topeste la 189,5øC.