Explozivi, Alcaloizi, Toxine, Plante Otravitoare – pentru Referate Chimie, Bilogie si Fizica


[190] Cumarina

Date: May 17th, 2007 | Comments : none | Categories: Estente.
» » » »
Cumarina
~~~~~~~~
(Benzo-a-pirona)
        Se gaseste  in unele plante (sulfina, vinarita):
                        H     H
                        C     C
                      /   \\ /   \\\\
                    HC     C     CH
                     |     ||    |
                    HC     C     C = O
                      \\\\  / \\   /
                        C     O
                        H
Este o substanta cristalina, se topeste la 70øC, are miros placut si este
folosita in parfumerie.

 

[189] Explozivi de initiere

Date: May 17th, 2007 | Comments : none | Categories: Explosives.
» » » » » »
Explozivi de initiere
---------------------
        Explozivi primari
        ~~~~~~~~~~~~~~~~~
         Detoneaza usor la incalzire, flacara, soc sau frecare;
          Fulminat de Mercur Hg(CNO)2 si azotura de Pb Pb(N2)3 sau azida de Pb Pb(N3)2.
        Explozivi secundari
        ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
         Detoneanza sub actiunea undei de soc a explozivilor primari
                -trotilul C7H5(NO2)3
                -tetrilul C6H2(NO2)4NCH3
                -hexogenul C3H6N6O6
                -pentrita C6H8(ONO2)4
         *Nota: Fulminatul de Hg se introduce in tuburi de Cu
                Azida de Pb se introduce in tuburi de Al !
 

[188] Litopon

Date: May 17th, 2007 | Comments : none | Categories: Colorants.
» » » »
Litopon
~~~~~~~
(pigment alb pentru culori)
        Amestecul de sulfura de Zn si sulfat de Ba
                        (ZnS  +  BaSO4)
        Litoponul se obtine prin tratarea sulfurii de bariu cu sulfat de zinc:
                        BaS  +  ZnSO4
        Sub influenta razelor X, litoponul devine fluorescent.
 

[187] Aliaje cu zirconiu

Date: May 17th, 2007 | Comments : none | Categories: Aliaje.
» » » » » »
Aliaje cu zirconiu
~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Zirconiul desi are putine aliaje proprii cu utilizare
practica, se foloseste in cantitati mici ca adaos al aliajelor, carora le
amelioreaza proprietatile. Astfel, un adaos de numai 0,08-0,1% Zr mareste
rezistenta la compresieune si plasticitatea otelurilor de constructie, iar un
adaos de 1-10% Zr mareste rezistenta la uzura a otelurilor de taiere rapida
cu crom si wolfram. Otelurile cu 0,35% Zr si 3% Ni se folosesc la blindaje
deoarece au o mare rezistenta si se sudeaza bine. De asemenea, bronzurile si
alamele cu 12,5-35% Zr devin mai dure, mai rezistente mecanic si la coroziune.
Aliajele de tipul Fe-Al-Ti-Zr cu 65% Zr sunt rezistente la actiunea acizilor
sulfuric si clorhidric, iar aliajele de aur cu 3% Zr se utilizeaza la
fabricarea contactelor electrice.
 

[186] Acidul Clorhidric

Date: May 17th, 2007 | Comments : none | Categories: Toxic.
» » »
Acidul Clorhidric
~~~~~~~~~~~~~~~~~
        Este un gaz fara culoare, cu miros iritant, mai dens decit aerul )
densitatea 1,268 g/cm3.
        Actioneaza daunator asupra mucoaselor, pe care le irita si asupra
smaltului dentar, pe care-l distruge. Acidul clorhidric gazos fumega in aer.
 

[181] Matraguna

Date: May 17th, 2007 | Comments : [2] | Categories: Plante Otravitoare.
» » »
Matraguna (Atropa belladonna L.)
--------------------------------
        Denumita popular in unele regiuni si cireasa lupului, este o planta
inalta, viguroasa, de 0,5-1,5 m. In pamint are o radacina pivotanta,
cilindrica, din care pornesc radacini secundare lungi de 40-50 cm, chiar pina
la 1m. In primul an se formeaza o singura tulpina aeriana, iar in cel de-al
doilea an din acelasi rizom cresc mai multe tulpini ramificate, groase de 1-2
cm, usor muchiate, de culoare verzuie batind intr-un violet-roscat.
Ramificatiile tulpinii pornesc chiar de la baza. Frunzele au marginea intreaga
, sunt de forma ovala, cu nervuri sub forma de retea la marginea limbului.
Petiolul este scurt. Florile sunt solitare, amplasate la axila frunzelor,
atirnind ca niste clopotei pe un peduncul de 1-1,5 cm; corola este tubuloasa,
cu marginea rasfrinta, de culoare brun-violet sau brun-roscat murdar, spre
interior batind spre brun-galbui cu vinisoare violete; fructele sunt bace
sferice de marimea unei cirese, care la inceput sunt verzui,apoi se coloreaza
in negru lucios, fiind insotite la baza de caliciul persistent ca o stea cu 5
raze. In interiorul fructului seafla numeroase seminte neregulate, de 1,5-2 mm
in diametru.
        Matraguna este prezenta in luminisurile de padure si taieturi din zona
fagului pina la limita inferioara a coniferelor, de multe ori alaturi de
zmeura si mure. 5-6 fructe consumate pot fi fatale pentru om.
        Toate partile plantei contin 0,2-0,7 % alcaloizi. Complexul alcaloidic
este format din alcaloizi volatili monociclici, ca priolidina, higrina,
belaradina etc., alacaloizi esteri ai tropanolului, ca hiosciamina, atropina,
atropamina sau apoatropina; esteri ai acidului atropic si beladoninei; esteri
ai scopanolului etc.
        In cazul intoxicatiilor accidentale, acestea se manifesta prin
uscarea gurii si a faringelui, urmata de senzatia de sete puternica. Pupila se
dilata si devine insensibila la lumina. Ca stare generala, se constata imediat
slabiciune musculara si ameteala. Urmeaza cefalee (durei de cap, migrena),
delir erotic, veselie exagerata, la unii accese de furie, pierderea memoriei
si a cunostintei, accelerarea pulsului si respiratiei, halucinatii. Uneori
apar eruptii scarlatiforme.
        In cazurile mortale, toate aceste simptome se accentueazafata se
contracta  si apar convulsii. Atunci cind moartea nu survine in 5-6 ore, sunt
sanse de supravietiure.
        In unele zone se practica o metoda nerecomandata de a "intari" tuica
de prune cu o cantitate mica (nu mortala) de frunze sau radacini de
matraguna!!!

Atropa belladonna – Matraguna
Atropa belladonna

 Fructe matraguna
Atropa belladonna

Flori Matraguna
flowers Atropa belladonna

 Matraguna
Atropa belladonna

 

[180] Indol

Date: May 13th, 2007 | Comments : none | Categories: Estente.
» » »
Indol
~~~~~
        Prin condensarea unui ciclu pirolic cu un ciclu benzenic rezulta
benzo-pirolul sau indolul:
                        H
                        C
                     //   \\
                    HC     C ---- CH
                     |     ||     ||
                    HC     C      CH
                     \\\\   /  \\   /
                        C      N
                        H      H
Se gaseste in cantitati mici in uleiul eteric de flori de portocali. Se
extrage din gudroanele carbunilor de pamint. Este o substanta cristalina, cu
miros neplacut. In cantitati mici, daca este adaugat esentelor de flori, le
accentueaza favorabil mirosul.
 

[179] Acidul Iodic

Date: May 13th, 2007 | Comments : none | Categories: Explosives.
» » »
Acidul Iodic
------------
HIO3
        Este o substanta solida care se prezinta sub forma de cristale
incolore cu gust acru-amar. Se topeste la 110øC, iar la 200øC trece in pulbere
cristalina, alba, de pentoxid de iod I2O5.
        Acidul iodic incalzit cu carbune, sulf, fosfor sau substante organice,
face explozie. La temperetura obisnuita este stabil.
Obtinere:
                I + 10HNO3 ---> 2HIO3 + 10NO2 + 4H2O
@Explozivi de initiere
 

[178] Acidul Azothidric

Date: May 13th, 2007 | Comments : none | Categories: Explosives.
» » » » »
Acidul Azothidric
-----------------
HN3
        Este un lichid incolor, fierbe la 37øC si se solidifica la -80øC.
Prin incalzire se descompune cu explozie in elementele componente:
                              tøC
                        2HN3 -----> 3N2 + H2
 

[175] Cromatofori

Date: May 13th, 2007 | Comments : none | Categories: Luminophore.
» » »
Cromatofori
~~~~~~~~~~~
        Induc o culoare anume, in cristalele vizate,
  2+
Fe      -verde
  3+
Fe      -roz
	-rosu
  3+
Cr      -verde-galben
        -rosu
        -verde
  3+
Ti      -albastru-deschis
  2+
Mn      -rosu
        -galben
  3+
Mn      -verde
  2+
Cu      -verde
Silvina (KCl) cu un exces de potasiu devine violeta;
ZnO cu exces de Zn se coloreaza in galben.

Silvina
Silvina

Silvina

minerale (cristale de silvina)

 


 

Copyright © Nitro

Hosted: 1st HostLine | Project by: BoxPedia

GoCache - ByREV-Cache v1.0 - live served in : 0.654439 sec (gzip)