bujotel» heterozide» plante» saponozide» Spinz» Spinzul (Helleborus purpurascens W. et K.)
------------------------------------------
Este o specie care creste la marginea padurilor si in tufisurile din
regiunile de deal la peste 500 m altitudine si la munte. Planta este erbacee,
perena, inalta de 30-50 cm, cu tulpina aeriana dreapta, bifurcata. Frunzele
sunt alterne, lung petiolate si palmat secate cu 5-7 lobi. Florile sunt mari,
formate din 5 elemente, de culoare verde-purpurie spre margine. Infloreste
primavara devreme, incepind din februarie-martie.

spanz (bujotei)
Radacinile se utilizeaza in medicina empirica veterinara pentru a
produce abcese de fixatie, in special la porcinele afectate de pesta. Intreaga
planta, in special rizomii si radacinile, contine heterozide (helebrozid),
saponozide (heleborina si heleboreina), care, sub forma de produse
farmaceutice precis dozate, au fost utilizate pentru actiunea cardiotonica,
dar numai sub supraveghere medicala. Planta mai contine si o lactona
nesaturata - protoanemonina. Intreaga planta este toxica.
In cazul intoxicatiilor accidentale, simptomele se manifesta prin
salivatie puternica, greata, varsaturi repetate, dificultati la inghitire,
colici abdominale, diaree, ameteli, senzatie de greutate exagerata a capului,
sughituri, tremuraturi. Dupa aceste fenomene incep convulsii tetaniforme,
midriaza, slabirea si rarirea pulsului, dispnee, somnolenta si moarte.
acid salicilic» benzidina» galben» vopsirea lanii» Galben direct-G (crisamina-G)
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Se prepara prin cuplarea benzidinei diazotate cu acid salicilic:
____ ____ ____ ____
/ \\ / \\ / \\ / \\
HO-< >-N = N-< >-< >-N = N-< >-OH
\\ ____ / \\ ____ / \\ ____ / \\ ____ /
| |
COOH benzidina COOH
acid diazotata acid
salicilic salicilic
Are culoare bruna-galbuie, si este folosit pentru vopsirea lanii si
Bumbacului.
alni» alnico» constantan» cunife» hastelloy» monel» nichel» permalloy» supermalloy» Aliajele de nichel
~~~~~~~~~~~~~~~~~~
La nichel se cunosc peste 3000 de aliaje cu diferite
elemente, avind proprietati speciale cum sunt cele: electrice, magnetice,
refractare, anticorosive etc.
Aliajele de tipul Ni-Mn cu 2,3-5,4% Mn se remarca prin refractaritate
inalta, rezistenta la oxidare, temperatura inalta de vaporizare si putere de
emisie de electroni in tuburi catodice, fapt pentru care se utilizeaza la
fabricarea elecrozilor pentru bujii, a sirmelor pentru termocupluri, electrozi
in tuburile catodice etc.
Aliajele de Nichel-Cupru cu pina la 45% Ni, cum este aliajul denumit
'constantan', se folosesc la confectionarea rezistentelor electrice. Aliajele
pe baza de Ni=Fe cum sunt cele de tip 'permalloy' cu pina la 22% Fe,
'supermalloy' cu 20,8% Fe, 'alni' (Al-Ni-Fe), 'alnico' (Al-Ni-Co), cunife
(Cu-Ni-Fe) se folosesc la confectionarea materialelor magnetice cu largi
implicatii in industria electronica si electrotehnica.
Dintre aliajele anticorosive rezistente la agenti chimici, se
remarca aliajele de tip monel pe baza de Ni-Cu cu continut de Fe, Si, Mn si
aliajele de tip hastelloy (Ni-Fe-Mo sau Ni-Cu-Si-Mn).
bicromat» cadmiu» clorura» cristale» sulf» sulfat» Fotoelectreti
~~~~~~~~~~~~~
Sunt subsatnte in care starea de polarizare remanenta se creaza prin
fotoconductibilitate, respectiv prin iluminarea unui cristal amplasat in cimp
electric.
Astfel de fotopolarizari pot fi creata in cristale de sulf, sulfat de
cadmiu, bicromat de potasiu, cristale de clorura de potasiu colorate aditiv.
alnico» cobalt» cunino» kantal» remaloy» stellit» Aliaje de cobalt
~~~~~~~~~~~~~~~~
Cobaltul formeaza numeroase aliaje binare cu diferite matale
si nemetale. Aliajele sale cu cromul si wolframul, denumite 'stellit', se
folosesc la fabricarea sculelor aschietoare (cutite de strung cu viteza mare
de taiere). Pe baza de cobalt s-au realizat aliaje refractare si aliaje
antiacide. Aliajele de cobalt denumite 'kantal', cu continut de crom, fier si
aluminiu se folosesc la fabricarea rezistentelor electrice. Cobaltul mai intra
in compozitia aliajelor magnetice de tip 'alnico', 'cunino', 'remaloy' si
altele.
acid naftionic» bumbac» colorare» Rosu de congo
~~~~~~~~~~~~~
Se obtine prin cuplarea benzidinei diazotate cu acid naftionic:
NH2 ____ ____ NH2
| / \\ / \\ |
/ \\ / \\ -N = N-< >-< >-N = N- / \\ / \\
| || | \\ ____ / \\ ____ / | || |
| || | | || |
\\ / \\ / \\ / \\ /
| |
SO3H SO3H
Se intrebuinteaza la colorarea bumbacului.
cocosei» Flori» plante» Ruscuta» spanz» Ruscuta de primavara (Adonis vernalis L.)
-----------------------------------------
Avind numeroase denumiri populare intre care mentionam buruiana
calului, cocosei, degetei galbeni, iarba de talan, spint, spinz galben etc.,
Adonis este o specie erbacee perena de 10-40 cm inaltime. Partea subterana
consta dintr-un rizom scurt si tare de culoare brun-inchis; tulpina aeriana,
cea florifera este dreapta, ramificata, fara peri si cu numeroase frunze penat
-secate. Florile sunt solitare, mari pina la 8 cm in diametru, cu petale
galben-aurii stralucitoare, cu numeroase stamine si pistile. Infloreste in
lunile aprilie si mai in locuri insorite, pe coaste abrupte, in pasuni si
finete uscate, preferind solurile calcaroase din zonele de ses si pina in cele
montane si, de asemenea. Este o specie raspindita mai ales in judetele Cluj,
Bistrita-Nasaud, Alba, Hunedoara, Sibiu si Mures, dar poate fi intilnita si in
Dobrogea (jud.Tulcea) si in Oltenia.

Partile aeriene ale plantei contin glicozide cardiotonice: adonitoxina
,similara convalotoxinei (din Convallaria majalis - lacrimioarele). Mai sunt
prezenti si alti glicozizi: adonidozidul si adonivernozidul (ce contine
cimarina care, prin hidroliza, da strofantidina). Mai intilnim suponine,
retine, colina, fitosteroli, acizii palmitic si linoleic, vernadina etc.
Actiunea terapeutica principala (in preparate bine dozate) este cea
tipic digitalic, prezentind avantajul ca in timp nu se acumuleaza in organism.
Trebuie mentionat faptul ca daca se dapajeste 1 g o data si 3 g pe zi
(planta uscata) pot surveni accidente nedorite. Aceasta se manifesta prin
accelerarea batailor inimii, actiune asemanatoare digitalicelor, dar, datorita
eliminarii rapide, actiunea este mult mai fugace. La doze mai mari dcit cele
indicate apar fenomenele de aritmie si oprirea inimi in diastola.
acetati» alcool» Butirat» diluant» esenta» esteri» valeriant» Diluanti
~~~~~~~
(Acetat de butil) sau diluant - ester al alolului butilic cu acidul acetic
Obtinere:
Se pune intr-un vas o parte acid acetic glacial si 2 parti alcool
butilic normal si acid sulfuric concentrat (4 picaturi /ml de acid acetic
glacial). Amestecul se incalzeste la flacara cu atentie pina la fierbere.
Vaporii degajati au un miros specific de diluant.
Alte esente obtinute prin aceasi metoda:
Esenta de pere (acetat de amil) - acid acetic si alcool amilic.
~~~~~~~~~~~~~~
Esenta de mere (valeriant de amil) - acid valerianic si alcool amilic.
~~~~~~~~~~~~~~
Esenta de ananas (butirat de amil) - acid butiric si alcool amilic
~~~~~~~~~~~~~~~~
Esenta de rom ( butirat de etil - acid butiric si alcool etilic
~~~~~~~~~~~~~
De retinut ca, inainte de a se esterifica alcooli sau acizii cu miros specific
,dupa esterificare, esterii obtinuti au miros placut.
brunul lui Bismark» diamina» fenil» Vesuvina (brunul lui Bismark)
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Este amestecul clorhidratilor urmatoarele doua substante:
____
/ \\ / \\\\
H2N-< >-N = N- / \\\\ -NH2
\\\\____// || |
—- || |
\\ //
\\ //
____ / \\ ____
// \\\\ / \\\\ // \\\\
H2N-< >-N = N-|| |-N = N-< >-NH2
\\ ____ / || | \\ ____ /
---- | \\ // |----
NH2 \\ // NH2
Se obtine din m-fenil-diamina prin diazotare si cuplare cu ea insasi.
Are culoare bruna-neagra si se utilizeaza pentru colorarea pielii. Este
solubila in apa.
feromanganul» mangan» neferoase» Aliaje cu mangan
~~~~~~~~~~~~~~~~
Manganul formeaza numeroase aliaje binare cu majoritatea
elementelor, cel mai important fiind 'feromanganul' (cu 60-90% Mn, in rest Fe).
Totodata manganul se utilizeaza ca adaos de aliere a otelurilor, fontelor sau
aliajelor neferoase, carora le mareste rezistenta la uzura prin frecare si
adincimea de calire, contribuind si la dezoxidarea aliajelor neferoase.