<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Nitro &#187; Search Results  &#187;  aur</title>
	<atom:link href="http://nitro.t2i.info/?s=aur&#038;feed=rss2" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://nitro.t2i.info</link>
	<description>Explozivi, Alcaloizi, Toxine, Plante Otravitoare -  pentru Referate Chimie, Bilogie si Fizica</description>
	<lastBuildDate>Sat, 03 Jan 2009 00:08:25 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.8.4</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Aurina</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/aurina/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/aurina/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 Nov 2007 15:00:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Colorants]]></category>
<category>colorant</category><category>colorant pentru hirtie</category><category>Culoare galbena</category><category>derivat fucsona</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/aurina/</guid>
		<description><![CDATA[Aurina
~~~~~~
        Colorant "trifenil-metanic acid", derivat al fucsonei.
                                 ____
         [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Aurina</strong>
~~~~~~
        Colorant "<strong>trifenil-metanic acid</strong>", derivat al fucsonei.</pre>
<pre>                                 ____
                               //    \\\\
                              &lt;        &gt;-OH
               ____         /  \\ ____ /
             / ---- \\     /      ----
        O = &lt;        &gt; = C                       aurina
             \\ ____ /     \\      ____
               ----         \\  //    \\\\
                              &lt;        &gt;-OH
                               \\ ____ /
                                 ----
<strong>Culoare galbena</strong>, insolubila in apa, solubile in alcool si acid acetic. Se
foloseste drept <strong>colorant pentru hirtie</strong>.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=colorant" rel="tag">colorant</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=colorant-pentru-hirtie" rel="tag">colorant pentru hirtie</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=culoare-galbena" rel="tag">Culoare galbena</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=derivat-fucsona" rel="tag">derivat fucsona</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/aurina/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aliaje  de aur si argint</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/aliaje-de-aur-si-argint/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/aliaje-de-aur-si-argint/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 01 Sep 2007 21:19:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aliaje]]></category>
<category>aliaje binare</category><category>Aur</category><category>magneti</category><category>rezistente electrice</category><category>rotanium</category><category>silimanal</category><category>tehnica dentara</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/aliaje-de-aur-si-argint/</guid>
		<description><![CDATA[Aliaje de aur si argint
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
 Argintul formeaza aliaje tip solutii solide cu aurul
si paladiul, aliaje cu eutenitic si bismut, plumb, rodiu, cupru, taliu, si
aliaje tip combinatii intermetalice cu celelalte elemente (Li, Be, Mg, Zn, Cd,
Sn, Sb, Zr etc.). Aliajele de tip Ag-Sn-Al, se utilizeaza ca rezistente
electrice, cele de tip Ag-Mn-Al , denumite silimanal, la confectionarea [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Aliaje de aur si argint</strong>
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~</pre>
<pre> <strong>Argintul</strong> formeaza aliaje tip <em>solutii solide</em> cu <strong>aurul</strong>
si <strong>paladiul</strong>, aliaje cu <em>eutenitic</em> si bismut, plumb, rodiu, cupru, taliu, si
aliaje tip <em>combinatii intermetalice</em> cu celelalte elemente (Li, Be, Mg, Zn, Cd,
Sn, Sb, Zr etc.). Aliajele de tip Ag-Sn-Al, se utilizeaza ca <em>rezistente
electrice</em>, cele de tip Ag-Mn-Al , denumite <strong>silimanal</strong>, la confectionarea de
<em>magneti permanenti</em>, iar aliajele de tip Ag-Sn-Pb, Ag-Cd-Sn, Ag-Sn-Cu-Zn se
folosesc in <em>tehnica dentara</em>.
        Aurul formeaza <em>aliaje binare</em> de tip solutii cu argintul, cuprul,
nichelul, paladiul si platina. Cu celelalte metale (Na, K, Al, In, Sn, Pb, Bi
, Zn, Cd), aurul formeaza compusi intermediari.
        Aliajele de Au-Ag se folosesc la confectionarea <em>contactelor electrice</em>
si in telefonie, iar cele de tip Au-Pt-Cu in <em>tehnica dentara</em>. Aurul are o
larga utilizare in <em>tehnica bijuteriilor</em>, prin aliere cu Cu si Ag.
De exemplu aurul de 15 carate contine:58% Au, 14 -28% Cu, 4-28% Ag, iar aurul
de 18 carate: 75% Au, 10-20% Ag, 5-15% Cu. Aliajul Au-Pd cu 10-20% Pd se
numeste <strong>rotanium</strong>.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=aliaje-binare" rel="tag">aliaje binare</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=aur" rel="tag">Aur</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=magneti" rel="tag">magneti</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=rezistente-electrice" rel="tag">rezistente electrice</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=rotanium" rel="tag">rotanium</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=silimanal" rel="tag">silimanal</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=tehnica-dentara" rel="tag">tehnica dentara</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/aliaje-de-aur-si-argint/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ruscuta de primavara</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/ruscuta-de-primavara/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/ruscuta-de-primavara/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 12 Aug 2007 19:14:41 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Plante Otravitoare]]></category>
<category>cocosei</category><category>Flori</category><category>plante</category><category>Ruscuta</category><category>spanz</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/ruscuta-de-primavara/</guid>
		<description><![CDATA[Ruscuta de primavara (Adonis vernalis L.)
-----------------------------------------
        Avind numeroase denumiri populare intre care mentionam buruiana
calului, cocosei, degetei galbeni, iarba de talan, spint, spinz galben etc.,
Adonis este o specie erbacee perena de 10-40 cm inaltime. Partea subterana
consta dintr-un rizom scurt si tare de culoare brun-inchis; tulpina aeriana,
cea florifera este dreapta, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Ruscuta de primavara</strong> (<strong>Adonis vernalis</strong> L.)</pre>
<pre>-----------------------------------------
        Avind numeroase denumiri populare intre care mentionam <strong>buruiana
calului</strong>, <strong>cocosei</strong>, <strong>degetei galbeni</strong>, <strong>iarba de talan</strong>, <strong>spint</strong>, <strong>spinz galben</strong> etc.,
Adonis este o specie erbacee perena de 10-40 cm inaltime. Partea subterana
consta dintr-un rizom scurt si tare de culoare brun-inchis; tulpina aeriana,
cea florifera este dreapta, ramificata, fara peri si cu numeroase frunze penat
-secate. Florile sunt solitare, mari pina la 8 cm in diametru, cu petale
galben-aurii stralucitoare, cu numeroase stamine si pistile. Infloreste in
lunile aprilie si mai in locuri insorite, pe coaste abrupte, in pasuni si
finete uscate, preferind solurile calcaroase din zonele de ses si pina in cele
montane si, de asemenea. Este o specie raspindita mai ales in judetele Cluj,
Bistrita-Nasaud, Alba, Hunedoara, Sibiu si Mures, dar poate fi intilnita si in
Dobrogea (jud.Tulcea) si in Oltenia.</pre>
<p align="center">
<pre><img src="http://nitro.t2i.info/wp-content/uploads/2007/08/adonis-vernalis2.jpg" alt="Adonis vernalis" /></pre>
<pre>        Partile aeriene ale plantei contin glicozide cardiotonice: adonitoxina
,similara convalotoxinei (din Convallaria majalis - lacrimioarele). Mai sunt
prezenti si alti glicozizi: adonidozidul si adonivernozidul (ce contine
cimarina care, prin hidroliza, da strofantidina). Mai intilnim suponine,
retine, colina, fitosteroli, acizii palmitic si linoleic, vernadina etc.
        Actiunea terapeutica principala (in preparate bine dozate) este cea
tipic digitalic, prezentind avantajul ca in timp nu se acumuleaza in organism.
Trebuie mentionat faptul ca daca se dapajeste 1 g o data si 3 g pe zi
(planta uscata) pot surveni accidente nedorite. Aceasta se manifesta prin
accelerarea batailor inimii, actiune asemanatoare digitalicelor, dar, datorita
eliminarii rapide, actiunea este mult mai fugace. La doze mai mari dcit cele
indicate apar fenomenele de aritmie si oprirea inimi in diastola.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=cocosei" rel="tag">cocosei</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=flori" rel="tag">Flori</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=plante" rel="tag">plante</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=ruscuta" rel="tag">Ruscuta</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=spanz" rel="tag">spanz</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/ruscuta-de-primavara/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Atropina</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/atropina/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/atropina/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 25 May 2007 11:42:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Alkaloids]]></category>
<category>alcaloizi</category><category>maselarita</category><category>matraguna</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/atropina/</guid>
		<description><![CDATA[Atropina
--------
        Se gaseste in matraguna, lauri, si maselarita impreuna cu alti
alcaloizi.
Este o substanta solida, cu punct de topire 116øC, inactiva optic.
        In doze mici are proprietatea de a dilata pupila, de a paraliza
muschii de acomodare ai ochiului si de a micsora [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Atropina</strong>
--------
        Se gaseste in matraguna, lauri, si maselarita impreuna cu alti
alcaloizi.
Este o substanta solida, cu punct de topire 116øC, inactiva optic.
        In doze mici are proprietatea de a dilata pupila, de a paraliza
muschii de acomodare ai ochiului si de a micsora secretia unor glande cu
secretie interna. In cantitati mari este <em>foarte toxica</em>.</pre>
<pre>                H2C ----- CH ----- CH2
                  |       |        |
                  |       NCH3     CH-O-OC-CH-C6H5
                  |       |        |       |
                H2C ----- CH ----- CH2     CH2-OH</pre>
<pre>Dupa cum se vede structura de baza este asemantoare cu <a href="http://nitro.t2i.info/cocaina/" title="Cocaina">cocaina</a>!</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=alcaloizi" rel="tag">alcaloizi</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=maselarita" rel="tag">maselarita</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=matraguna" rel="tag">matraguna</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/atropina/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Fumigene</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/fumigene/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/fumigene/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 18 May 2007 10:22:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Defence]]></category>
<category>fumigene</category><category>reteta fumigena</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/fumigene/</guid>
		<description><![CDATA[Reteta de succes,testata practic cu aplicabilitate garantata !:) Fumigene ati facut toti dar fumigena de mai jos cu siguranta nu ati facuto. Fumigenele vazute in filmulete pe youtube sau glumele din copilarie cu staniol si mingi de pinpong  ar trebui sa le uitati&#8230; reteta de mai jos devanseaza cu mult tot ceea ce a&#8217;ti [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Reteta de succes,testata practic cu aplicabilitate garantata !:) Fumigene ati facut toti dar fumigena de mai jos cu siguranta nu ati facuto. Fumigenele vazute in filmulete pe youtube sau glumele din copilarie cu staniol si mingi de pinpong  ar trebui sa le uitati&#8230; reteta de mai jos devanseaza cu mult tot ceea ce a&#8217;ti vazut!<br />
Eu i&#8217;am zis: <strong>Fumigena de Asalt</strong> <img src='http://nitro.t2i.info/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /> </p>
<blockquote><p> &#8211; O cutie de bere mare (500 ml)<br />
- Rumegus<br />
- Azotat de amoniu<br />
- Batoane de sulf<br />
- petarde<br />
- <em>Optional</em>: Acetona, Pulbere de Aluminiu si/sau Motorina.</p></blockquote>
<p>Se face un amestec astfel:<br />
* O cutie de bere de 500ml goala, nu e nevoie sa fie uscata.<br />
* 3-4 maini de Rumegus, poate sa fie chiar si putin umed !<br />
* Aproximativ un pumn de azotat de amoniu ( cam o jumatate de cana<br />
de 200 ml ) se marunteste cat se poate de mult. Se poate folosi o rasnita de cafea.<br />
* 1-2 batoane de sulf (sunt folosite pentru afumarea butoaielor de vin). Se piseaza foarte foarte bine, cat mai marunt posibil.<br />
* Se amesteca ingredientele de mai sus si se introduc in mod fortat prin presare in cutia de bere. Atentie sa nu va taiati in tabla pe unde introduceti amestecul.<br />
*doua-trei petarde folosite pentru initierea fumigenei. Se desfac doua petarde si praful rezultat din ele se pune la suprafata amestecului. Initial facei cu degetul o gaura mica in amestecul de rumegus, de ~ 2 cm unde turnati praful din petarde. Petarda ramasa intreaga o folositi pe rol de fitil. NU e nevoie sa folositi numai fitilul, ca sa ia foc mai repede o folositi intreaga dar<em> obligatoriu rupeti partea din spate a petardei</em>, acolo unde este un fel de gips presat. in felul acesta petarda nu va exploda dar initierea se va face mai rapid.</p>
<hr />
Cand totul e gata, asigurativa ca nu curge amestecul de initiere, se mai adauga putin amestec de fumigena deasupra gaurii si se preseaza ca sa nu curga in exterior. Asta dupa cum prindeti experienta. Puteti sa incercati si cu putina acetona initierea. Eventual in amestecul fumigenei puteti pune putina motorina. Asta o puteti face cand maruntiti azotatul de amoniu, amestecti o lingura, doua, de motorina cu praful respectiv. Nu prea multa. De asemenea daca aveti pulbere de Aluminiu la indemana, o lingura de AL mareste considerabil viteza de ardere respectiv viteza de reactie , si in consecinta cantitatea de fum va fi mult mai mare dar intr&#8217;un interval de timp mai scurt. Daca folositi alte ingrediente precum Al sau/si Motorina in plus, folositi putin mai mult azotat ~ 2/3 dontr&#8217;o cana.<br />
* Se aseaza in pozitie verticala sau orizontala si se aprinde fitilul. Pozitia orizontala este mai de efect si fumul va sta mai mult la suprafata pamantului, deoarece presiunea de iesire a jetului de fum fiind foarte mare la o asezare verticala jetul de fum este expulzat la o inaltime de chiar 4-5 metri.  Departativa putin, cativa m, ca sa nu va inecati cu fum. Ideal e sa fiti la min. 10 m de fumigena si sa nu stati in calea jetului de fum. Atentie, Nu aprindeti intr&#8217;o incinta inchisa, indiferent cat este de mare. <strong>Fumigena</strong> va produce suficient fum incat sa umple orice spatiu pus la dispozitie.  Nu adaugati alte substante care pot produce leziuni la plamani, de ex compusi cu Cl. Daca facieti o gluma asigurativa ca persoanele din incinte pot sa aiba acces usor in afara cladirii. Odata initiata fumigena, este aproape imposibil sa o mai opresti. Nu puneti mana pe cutie in timpul arderii, exista riscul sa va ardeti foarte grav.<br />
* Folositi aceasta <strong>reteta de fumigene</strong> in scopuri distractive sau educationale. NU FOLOSITI IN SALI DE CLASA, SALI DE SPORT, SCARA UNUI BLOC, IN CAMERE MICI, IN LIFT, IN GARI, AUTOBUZE, PIETE PUBLICE, etc. deoarece exista riscuri de intoxicatii cu fum precum si intreventia pompierilor deorece nu se cunoaste sursa fumului.Reusita depinde de indemanare si experienta!</p>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=fumigene" rel="tag">fumigene</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=reteta-fumigena" rel="tag">reteta fumigena</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/fumigene/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>172</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aliaje cu zirconiu</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-zirconiu/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-zirconiu/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 17 May 2007 08:57:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aliaje]]></category>
<category>Aliaje</category><category>contactel electrice</category><category>otel</category><category>oteluri aliate</category><category>zirconiu</category><category>zr</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-zirconiu/</guid>
		<description><![CDATA[Aliaje cu zirconiu
~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Zirconiul desi are putine aliaje proprii cu utilizare
practica, se foloseste in cantitati mici ca adaos al aliajelor, carora le
amelioreaza proprietatile. Astfel, un adaos de numai 0,08-0,1% Zr mareste
rezistenta la compresieune si plasticitatea otelurilor de constructie, iar un
adaos de 1-10% Zr mareste rezistenta la uzura a otelurilor de taiere rapida
cu crom si wolfram. Otelurile [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Aliaje cu zirconiu</strong>
~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Zirconiul desi are putine aliaje proprii cu utilizare
practica, se foloseste in cantitati mici ca adaos al aliajelor, carora le
amelioreaza proprietatile. Astfel, un adaos de numai 0,08-0,1% Zr mareste
rezistenta la compresieune si plasticitatea otelurilor de constructie, iar un
adaos de 1-10% Zr mareste rezistenta la uzura a otelurilor de taiere rapida
cu crom si wolfram. Otelurile cu 0,35% Zr si 3% Ni se folosesc la blindaje
deoarece au o mare rezistenta si se sudeaza bine. De asemenea, bronzurile si
alamele cu 12,5-35% Zr devin mai dure, mai rezistente mecanic si la coroziune.
Aliajele de tipul Fe-Al-Ti-Zr cu 65% Zr sunt rezistente la actiunea acizilor
sulfuric si clorhidric, iar aliajele de aur cu 3% Zr se utilizeaza la
fabricarea contactelor electrice.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=aliaje" rel="tag">Aliaje</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=contactel-electrice" rel="tag">contactel electrice</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=otel" rel="tag">otel</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=oteluri-aliate" rel="tag">oteluri aliate</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=zirconiu" rel="tag">zirconiu</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=zr" rel="tag">zr</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-zirconiu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Maselarita</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/maselarita/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/maselarita/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 13 May 2007 09:13:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Plante Otravitoare]]></category>
<category>alcaloizi</category><category>antispastic</category><category>atropina</category><category>buruiana de masele</category><category>ciumasca</category><category>Hyoscyamus niger</category><category>nebunarita</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/maselarita/</guid>
		<description><![CDATA[Maselarita (Hyoscyamus niger L.)
--------------------------------
        Denumita popular in functie de regiunea geografica in care creste
nebunarita, masalar, buruiana de masele, ciumasca etc., este o specie ierboasa
bianuala, inalta pina la 1 m, cu miros neplacut, respingator, care dispare
dupa uscare.
        Tulpina este rareori ramificata, acoperita [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Maselarita</strong> (<strong>Hyoscyamus niger</strong> L.)
--------------------------------
        Denumita popular in functie de regiunea geografica in care creste
<strong>nebunarita</strong>, <strong>masalar</strong>, <strong>buruiana de masele</strong>, <strong>ciumasca</strong> etc., este o specie ierboasa
bianuala, inalta pina la 1 m, cu miros neplacut, respingator, care dispare
dupa uscare.
        Tulpina este rareori ramificata, acoperita de peri lungi pina la
0,5 cm. Frunzele sunt alterne, ovale cu marginile puternic scobite; florile
sunt amplasate la subsuoara frunzelor din virful tulpinii; corola este formata
din 5 petale unite de culoare galben-murdar, cu gitul violet si cu o retea de
vinisoare violet-rosietice. Fructul este o capsula cu capacel, iar in interior
sunt numeroase seminte sferice saureniforme de culoare brun-cenusie.
        Creste in special in locuri puternic gunoite, in locuri necultivate,
pe linga drumuri.
        Fiind inrudita cu matraguna, maselarita contine alacaloizi intre care
<strong>l-hiosciamina</strong>, <strong>scopolamina</strong>, <strong>atropina tropina</strong>, <strong>scopolamina</strong>. Alcaloidul
principal, <strong>hiosciamina</strong> se transforma prin uscare in <strong>atropina</strong>.
        Alcaloizii din maselarita se folosesc in diferite produse farmaceutice
, precis dozate, ca antispastic al musculaturii netede, eterocolite spastice,
hipersecretii digestive si <em>bronsite</em>, in <em>astm</em>, in excitatii motorii maniacale,
in <em>boala Parkinson</em>. Empiric, semintele de maselarita se folosesc sub forma de
fumigatii in calmarea durerilor de masele, de unde si denumirea populara.
        Intoxicatia cu maselarita se recunoaste prin uscarea gurii si sete
puternica. Pupila se dilata si este insensibila la lumina. Urmeaza ameteala,
dureri de cap, delir erotic si veselie exagerata, uneori accese de furie,
accelerarea pulsului si a respiratiei, halucinatii.
        Daca moartea nu survine in 5-6 ore, sunt sanse de supravietuire.</pre>
<p align="center">Maselarita<br />
<img src="http://nitro.t2i.info/wp-content/uploads/2007/05/henban23-l.jpg" alt="Maselarita" /></p>
<p align="center">sau Hyoscyamus niger<br />
<img src="http://nitro.t2i.info/wp-content/uploads/2007/05/hyoscyamus_niger.jpg" alt="Hyoscyamus niger" /></p>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=alcaloizi" rel="tag">alcaloizi</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=antispastic" rel="tag">antispastic</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=atropina" rel="tag">atropina</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=buruiana-de-masele" rel="tag">buruiana de masele</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=ciumasca" rel="tag">ciumasca</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=hyoscyamus-niger" rel="tag">Hyoscyamus niger</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=nebunarita" rel="tag">nebunarita</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/maselarita/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>L.S.D.</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/lsd/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/lsd/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 25 Apr 2007 19:50:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Alkaloids]]></category>
<category>Chlaviceps purpurea</category><category>euforice</category><category>hipomanie</category><category>indol</category><category>lsd</category><category>Lyserg Saure Diethylamid</category><category>Lysergic Saure</category><category>sciziuni cromozomiale</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/lsd/</guid>
		<description><![CDATA[L.S.D.
------
        Se obtine prin condensarea acidului Lisergic (Lysergic Saure)
extras din ciuperca secarei cornute, cu dietilamida (Diethylamid), obtinind
"ACIDUL LISERGIC DIETILAMIDAT" , denumit pe scurt LSD -
(Lyserg Saure Diethylamid).
        A fost sintetizat in 1938 de catre chimistii W.A. Stall si
Albert Hofmann de la [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>L.S.D.</strong>
------
        Se obtine prin condensarea acidului Lisergic (Lysergic Saure)
extras din ciuperca secarei cornute, cu dietilamida (Diethylamid), obtinind
"ACIDUL LISERGIC DIETILAMIDAT" , denumit pe scurt LSD -
(Lyserg Saure Diethylamid).
        A fost sintetizat in 1938 de catre chimistii W.A. Stall si
Albert Hofmann de la fabrica de medicamente "Sandoz" din Bale (Elvetia).
        Efecte secundare:Pe linii mari se aseamana cu efectele produse de
drogurile clasice, insa prezinta unele particularitati:
        -in raport afectiv diminueaza emitivitatea
        -plinsul si risul se intrepatrund sau se succed realizind componente cu
         totul bizare.
        -dispozitia devine euforica si axaltata, desi extrem de labila.
        -proiectarea gindurilor sub forma de imgini vizuale
        -ideatie hipomaniaca, (transformarea cimpului mental intr-o cascada de
         idei, cu cele mai bizare si ilogice capricii asociative).
        -sciziuni cromozomiale (provoaca serioase anomalii mintale si fizice,
         urmasilor). -14% din cazuri.</pre>
<pre>        Ciuperca parazita de pe secara cornuta contine 12 alcaloizi dintre
care cel mai important este "acidul lisergic" - derivat din 'indol'. Ea apare
indeosebi in verile calduroase pe spice, sub forma unor excrescente de culoare
mov. Ciuperca poarta numele de "Chlaviceps purpurea".</pre>
<p align="center"><strong>Chlaviceps purpurea</strong></p>
<p style="text-align: center"><img src="http://nitro.t2i.info/wp-content/uploads/2007/04/koeh-185.jpg" alt="lsd" /></p>
<p align="center">LSD</p>
<p style="text-align: center"><img src="http://nitro.t2i.info/wp-content/uploads/2007/04/lsd_01.gif" alt="lsd" /></p>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=chlaviceps-purpurea" rel="tag">Chlaviceps purpurea</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=euforice" rel="tag">euforice</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=hipomanie" rel="tag">hipomanie</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=indol" rel="tag">indol</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=lsd" rel="tag">lsd</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=lyserg-saure-diethylamid" rel="tag">Lyserg Saure Diethylamid</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=lysergic-saure" rel="tag">Lysergic Saure</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=sciziuni-cromozomiale" rel="tag">sciziuni cromozomiale</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/lsd/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Amalgame</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/amalgame/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/amalgame/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 24 Apr 2007 01:48:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mercur]]></category>
<category>agenti chimici</category><category>Amalgam</category><category>Argint</category><category>Aur</category><category>compusi intermetalici</category><category>cupru</category><category>metale alcaline</category><category>Paladiu</category><category>piroforic</category><category>platina</category><category>Plutoniu</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/amalgame/</guid>
		<description><![CDATA[Amalgame
--------
        Reprezinta un caz aparte de aliaje ale metelelor cu mercurul. Ele pot
fi constituite din solutii lichide, solutii solide, compusi intermetalici sau
amestecuri eterogene de compusi intermetalici in solutii de Hg.
        Amalgamele se produc prin simplu contact al metalelor cu mercurul la
rece:
 [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Amalgame</strong>
--------
        Reprezinta un caz aparte de aliaje ale metelelor cu mercurul. Ele pot
fi constituite din solutii lichide, solutii solide, compusi intermetalici sau
amestecuri eterogene de compusi intermetalici in solutii de Hg.
        Amalgamele se produc prin simplu contact al metalelor cu mercurul la
rece:
        -metale alcaline
        -alcalino-pamintoase
        -Aur, Argint, Platina, Cupru</pre>
<pre>sau la anumite temperaturi:
        -Aluminiu
        -Paladiu</pre>
<pre>Formarea lor are loc cu degajare de caldura, mai ales a celor cu metalele
alcaline. In numeroase cazuri, in cadrul unui sistem M-Hg rezulta o suita de
compusi intermetalici.
  Ex:
  --
In cazul amalgamului de Na, au fost identificati compusii :
        NaHg6, NaHg4, Na3Hg2
        NaHg, Na5Hg2, Na3Hg
        Na7Hg8, NaHg2;
Amalgamele cu continut mic de metal strain sunt lichide, air cele cu
continut mare sunt solide, uneori cristalizate. Prin incalzire, amalgamele se
descompun in elemente, iar cele ale metalelor alcaline sau cu Al sunt usor
alterabile in aer sau in apa.
        Depuse pe suprafata metalelor rezistente fata de agenti chimici,
acestea devin active. Al descompune apa la rece cu degajare de O2, explicatia
fiind datorata faptului ca amalgamele indeparteaza pelicula protectoare si
aderenta de oxid.
        Amalgamele de Plutoniu sunt piroforice.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=agenti-chimici" rel="tag">agenti chimici</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=amalgam" rel="tag">Amalgam</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=argint" rel="tag">Argint</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=aur" rel="tag">Aur</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=compusi-intermetalici" rel="tag">compusi intermetalici</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=cupru" rel="tag">cupru</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=metale-alcaline" rel="tag">metale alcaline</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=paladiu" rel="tag">Paladiu</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=piroforic" rel="tag">piroforic</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=platina" rel="tag">platina</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=plutoniu" rel="tag">Plutoniu</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/amalgame/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mercur</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/mercur/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/mercur/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 16 Apr 2007 19:23:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mercur]]></category>
<category>agenti</category><category>chimie</category><category>farmacie</category><category>industria chimica</category><category>mercur</category><category>microscop</category><category>naoh</category><category>stomatologie</category><category>torr</category><category>zinc</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/mercur/</guid>
		<description><![CDATA[    Mercurul este elementul chimic aflat pe cea de-a 80-a poziţie în tabloul lui Mendeleev, cu simbolul Hg (din latinescul hydroargentum, argint lichid). Acesta este singurul metal din tabelul periodic al elementelor care este lichid la temperatura camerei ( luand tem,peratura camerei drept 20 de grade Celsius. Cesiul se topeste in jurul a 25 de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>    Mercurul</strong> este elementul chimic aflat pe cea de-a 80-a poziţie în tabloul lui Mendeleev, cu simbolul Hg (din latinescul hydroargentum, argint lichid). Acesta este singurul metal din tabelul periodic al elementelor care este lichid la temperatura camerei ( luand tem,peratura camerei drept 20 de grade Celsius. Cesiul se topeste in jurul a 25 de grade iar galiul la 38 de grade), punctul de fuziune fiind -38 grade Celsius.Mercurul este un elemenmt cu densitate foarte mare( aproximativ 13,5 grame/ centimetru cub). Mercurul metalic se intrebuinteaza la fabricarea termometrelor, barometrelor, aerometrelor . Sarurile mercurului se folosesc in laboratoare si in medicina. De exemplu HgCl2 ( clorura mercuroasa) se foloseste ca desinfectant extern atunci cand alcoolul nu se poate folosi iar apa oxigenata sau rivanolul nu asigura o asepsie destul de temenica( de exemplu la recoltarea sangelui pentru determinarea alcoolemiei). Tot clorura mercuroasa se foloseste in laboratoarele de anatomie patologica ca si fixator la prepararea unor lame cu materie de analizat la microscop. Fulminatul de mercur se intrebuinteaza la fabricarea explozibililor(in special a capselor detonante) dar are dezavantajul; de a improsca cu picaturi de mercur metalic la momentul exploziei. Oxidul de mercur ( rosu, HgO) se intrebuinteaza la prepararea unor vopsele pentru protejarea metalelor. Clorura mercuroasa se mai intrebuinteaza la fabricarea fetrului pentru palarii. Calomelul se intrebuinteaza la electrozi pentru electroliza si electrodializa.</p>
<p><strong>Utilizare</strong>:<br />
Pe linga utilizarile in instalatiile electrochimice de laborator  (polarografia ) si in termometre, se foloseste pe scara larga in industria  chimica la fabricarea NaOH in electrizoare cu catod de mercur, iar in idustria  extractiva la separarea aurului si argintului prin amalgamare.<br />
Amalgamele de Na se folosesc ca agenti reducatori in chimie, iar cele  de zinc si alte metale pentru plombe in stomatologie.<br />
De asemenea joaca rolul de agent termic in reactoarele nucleare.  Sarurile sale se utilizeaza in farmacie, iar &#8220;fulminatul de mercur&#8221; la  detonarea explozivilor. Mai este folosit in <em>pompele de difuzie</em> cu <em>mercur</em>, care  permit obtinerea unui vid inaintat de ordinul a 10e-10 torr, in lampile de  iluminat etc.</p>
<p align="center"><img src="http://www.lispme.de/pse/small/80_Hg_1.jpg" title="Mercur" alt="Mercur" height="180" width="240" /></p>
<p align="left">ENG: Mercury<br />
__________</p>
<p>Mercury is the only common metal liquid at ordinary temperatures. Mercury is sometimes called quicksilver. It rarely occurs free in nature and is found mainly in cinnabar ore (HgS) in Spain and Italy. It is a heavy, silvery-white liquid metal. It is a rather poor conductor of heat as compared with other metals but is a fair conductor of electricity. It alloys easily with many metals, such as gold, silver, and tin. These alloys are called amalgams. Its ease in amalgamating with gold is made use of in the recovery of gold from its ores.</p>
<p>The most important salts are mercuric chloride HgC1<sub>2</sub> (corrosive sublimate &#8211; a violent poison), mercurous chloride Hg<sub>2</sub>Cl<sub>2</sub> (calomel, occasionally still used in medicine), mercury fulminate (Hg(ONC)<sub>2</sub>, a detonator used in explosives), and mercuric sulphide (HgS, vermillion, a high-grade paint pigment).</p>
<p>Organic mercury compounds are important &#8211; and dangerous. Methyl mercury is a lethal pollutant found in rivers and lakes. The main source of pollution is industrial wastes settling to the river and lake bottoms.</p>
<p>As mercury is a very volatile element, dangerous levels are readily attained in air. Mercury vapour should not exceed 0.1 mg m<sup>-3</sup> in air. Air saturated with the vapour at 20°C contains mercury in a concentration far greater than that limit. The danger increases at higher temperatures. It is therefore important that mercury be handled with care. Containers of mercury should be securely covered and spillage should be avoided. Mercury should only be handled under in a well-ventilated area. If you are in possession of any mercury you are advised to contact a properly qualified chemist or public health laboratory for its safe disposal.</p>
<p>Small amounts of mercury spillage can be cleaned up by addition of sulphur powder. The resulting mixture should be disposed of carefully.</p>
<p align="left">&nbsp;</p>
<p>The physical appearance of mercury is well known because of its use in many thermometers. It was common to demonstrate the formation of mercury in the laboratory by heating mercury sulphide (cinnabar, HgS) but this is strongly discouraged today because of the toxicity of mercury vapours. Don&#8217;t do it! However, this method forms the basis of commercial extraction. The prepared cinnabar ore is heated in a current of air and the mercury vapour condensed.</p>
<p>HgS + O<sub>2</sub> (600°C) → Hg (l) + SO<sub>2</sub> (g)</p>
<p>The crude mercury is then washed with nitric acid and treated with air in order to remove impurities as oxides or into solution. Further purification is achieved by distillation at reduced pressure.</p>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=agenti" rel="tag">agenti</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=chimie" rel="tag">chimie</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=farmacie" rel="tag">farmacie</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=industria_chimica" rel="tag">industria chimica</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=mercur" rel="tag">mercur</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=microscop" rel="tag">microscop</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=naoh" rel="tag">naoh</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=stomatologie" rel="tag">stomatologie</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=torr" rel="tag">torr</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=zinc" rel="tag">zinc</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/mercur/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
