coloranti sintetici» culoare rosie portocalie» culoarea rosie» mordantii» substanta cristalina» Alizarina
~~~~~~~~~
1,2 -dihidroxi-antrachinona.
Se gaseste in radacinile de roiba(garanta) sub forma unei glicozide
Se obtine prin topirea alcalina a sarii de sodiu a acidului
2-antrachinon-sulfonic in prezenta unui oxidant (clorat, azotat de potasiu):
O O OH
|| || |
// \\ / \\ / \\\\ -SO3Na NaOH // \\ / \\ / \\\\ -SO3Na NaOH
| || || | + ------>| || || | ------->
| || || | O2 | || || | -Na2SO3
\\\\ / \\ / \\ // \\\\ / \\ / \\\ //
|| ||
O O
O OH
|| |
// \\ / \\ / \\\\ -OH
| || || |
| || || |
\\\\ / \\ / \\ //
||
O
este o substanta cristalina, de culoare rosie-portocalie, putin
solubila in apa. Se topeste la 290øC. Cu mordantii de Al da culoarea rosie;
cu cei de fier, da negru-violet; cu cei de crom, da violet-bruna. Se vopseste
bumbacul, lina si matasea. Culorile sunt rezistente.
Aliaje fier» aliaje fier carbon» fonte» oteluri» oteluri aliate» plasticitate fonta» Aliaje de fier
~~~~~~~~~~~~~~
Dintre cele mai importante si numeroase sunt aliajele de tip
fier-carbon (fontele si otelurile).
Fontele sunt aliaje de fier cu continut de peste 1,7% carbon si de
alte elemente ca: siliciu, mangan, sulf si fosfor. Propietatea caracteristica
a lor este lipsa de plasticitate.
Otelurile sunt aliaje fier-carbon cu 0,1-1,7% C, 0,3% Si, 0,6% Mn,
0,05% P, si 0,05% S. Otelurile cu mai putin de 0,5% C se numesc fier forjabil.
Otelurile bogate in carbon, cu cca. 1,4% C sunt deosebit de dure si se
utilizeaza la fabricarea sculelor aschietoare. Otelurile care mai contin si
alte metale (Ti, V, Cr, Mo, W, Co, Ni) se numesc oteluri aliate si se
folosesc in scopuri speciale.
bicromat» cadmiu» clorura» cristale» sulf» sulfat» Fotoelectreti
~~~~~~~~~~~~~
Sunt subsatnte in care starea de polarizare remanenta se creaza prin
fotoconductibilitate, respectiv prin iluminarea unui cristal amplasat in cimp
electric.
Astfel de fotopolarizari pot fi creata in cristale de sulf, sulfat de
cadmiu, bicromat de potasiu, cristale de clorura de potasiu colorate aditiv.
acetati» alcool» Butirat» diluant» esenta» esteri» valeriant» Diluanti
~~~~~~~
(Acetat de butil) sau diluant - ester al alolului butilic cu acidul acetic
Obtinere:
Se pune intr-un vas o parte acid acetic glacial si 2 parti alcool
butilic normal si acid sulfuric concentrat (4 picaturi /ml de acid acetic
glacial). Amestecul se incalzeste la flacara cu atentie pina la fierbere.
Vaporii degajati au un miros specific de diluant.
Alte esente obtinute prin aceasi metoda:
Esenta de pere (acetat de amil) - acid acetic si alcool amilic.
~~~~~~~~~~~~~~
Esenta de mere (valeriant de amil) - acid valerianic si alcool amilic.
~~~~~~~~~~~~~~
Esenta de ananas (butirat de amil) - acid butiric si alcool amilic
~~~~~~~~~~~~~~~~
Esenta de rom ( butirat de etil - acid butiric si alcool etilic
~~~~~~~~~~~~~
De retinut ca, inainte de a se esterifica alcooli sau acizii cu miros specific
,dupa esterificare, esterii obtinuti au miros placut.
arginina» Intoxicatii» mercur» toxice» Intoxicatii cu: metale
Radiu
~~~~~
Introdus in organism, toate sarurile sale cauzeaza maladia actinica.
Cupru
~~~~~
Combinatiile cuprului sunt foarte toxice pentru corpul uman, iar 2-3 g
putund provoca moartea.
Crom
~~~~
Cromatii si dicroomatii provoaca o toxicitate superioara, care conduce la
cancer pulmonar, efecte alegice ale pieli (dermatoze, ulceroze), laringite,
tulburari gastrice etc.
De altfel sarurile sale in starile de oxidare III si VI sunt toxice.
CrO3 - substanta declivescenta, usor solubila in apa, puternic oxidant;
Cr2(SO4)3 ;
Cr2S3 - se obtine pe cale uscata, deoarece se descompune hidrolitic.
Molibden
~~~~~~~~
Consumul ridicat de compisi de molibden duce la o intirziere a
cresterii si o pierdere corporala la animale, fiind dependent de raportul lui
cu cupru si de prezenta sulfatilor.
Mangan
~~~~~~
Este putin toxic pentru pasari si mamifere, iar in intoxicatiile
cronice provoaca manifestari similare cu schizofrenia.
Mn2O7 - (sub 5øC cristalizeaza in cristale de culoare verde inchis);
HMnO4 - acid permanganatic (sol. apoasa);
Mn2O3 - (brun-negru, cu caracter amfoter)
MnO - (cristale verzi, greu solubile in apa, caracter bazic)
2-300øC 550-900øC 950-1100øC
6MnO -------> 6MnO2 ---------> 3MnO3 ----------> 2Mn3O4
+3O2 -3/2O2 -1/2O2
Indiu
~~~~~
Nu este toxic pentru organismul uman, dar unii compusi stimuleaza cresterea parului.
Taliu
~~~~~
Totin compusii taliului sunt toxici, iar in doze mari produc caderea parului.
Staniu
~~~~~~
Sunt foarte toxici pentru sistemul nervos.
SnH4;
Sn(CH3)4;
Sn(C2H5)4;
Stibiu
~~~~~~
Orice combinatie solubila a stibiului este foarte toxica.
Sb(NO3)3; Sb(SO4)3 - substante cristaline, incolore, foarte higroscopice,
hidrolizeaza cu apa formind compusibazici greu solubili;
Sb(C6H5) - lichid incolor, fumegator, spontan inflamabil in aer.
Sb2O5 - pulbere galbena, cu caracter amfoter, solubila in acizi.
Poloniu
~~~~~~~
Este toxic pentru organismul uman si animal; introdus in organism
provoaca efecte radiochimice ca urmare a iradierii locale.
Vanadiu
~~~~~~~
Este relativ toxic, la doze peste 4,5 mg pe zi produce scaderea cresterii.
VOCl3 - oxiclorura de vanadiu;
2VOCl3 + 3H2O ---> V2O5 + 6HCl
V2O5 + 6NaOH ---> 2Na3VO4 + 3H2O
VO2NO3; VO(NO3)3;
V2S5;
Cadmiu
~~~~~~
Toti compusii sai sunt foarte toxici pentru organismul animal si uman.
Mercur
~~~~~~
Intoxicatiile cu Hg provoaca inflamarea si ulcerarea gingiilor,
mucoaselor bucale, caderea dintilor etc.
In special vaporii de Hg sunt extrem de toxici.
Aluminiu
~~~~~~~~
Nu are efecte toxice, insa in cantitati mari sarurile sale pot
provoca iritatii gastrointestinale, iar inhalarea sarurilor de Al poate duce la
dermite de contact si astm bronsic.
Argint
~~~~~~
Nu este toxic, insa absorbtia sa prin piele provoaca "arginina".
Aliaje» crom» nicrom» oteluri» stellit» Aliaje cu crom
~~~~~~~~~~~~~~
Cromul formeaza numeroase aliaje binare cu celelalte metale,
dintre ele 'ferocromul' (cu 80% Cr, rest Fe) fiind cel mai important. In prezent
, cromul a devenit unul din componentii cei mai importanti ai aliajelor de
fier, fara de care nu s-ar putea realiza oteluri de constructie de inalta
rezistenta, oteluri antiacide, inoxidabile, termostabile, refractare, precum
si pentru scule, inclusiv a cele de taiere rapida.
Dintre acestea se remarca aliajele denumite 'stellit', de tip
W-Co-Cr-C cu 15-35% Cr, utilizate la confectionarea sculelor de aschiere,
aliajele 'nicrom' de tip Ni-Cr, folosite ca sirme de rezistenta pentru
dispozitive de incalzire, si a otelurilor magnetice cu 3,5% Cr. Aliajele de
tipul Cr-Ni-Fe-Mn cu 15% Cr se utilizeaza la confectionarea elementelor de
incalzire a cuptoarelor electrice, iar cele de tipul Ni-Cr-Mo-Fe aliate cu W
si Si, cu proprietati anticorosive,impotriva actiunii agresive a acizilor
clorhidric si sulfuric.
Un adaos de 0,3% Cr in bronzuri si alame le imbunatateste
proprietatile anticorosive si antifrictiune. Aliajele Cu-Cr se utilizeaza la
fabricarea vablurilor pentru troleibuze, contacte electrice etc., iar cele de
platina cu 3% Cr, la fabricarea sitelor cataliztoare utilizate la oxidarea
amoniacului. Numeroase aliaje antimagnetice contin 17,5-26% Cr alaturi de
4-22% Ni, 2-10% Mn, 1-1,5% Si, 0,08-0,25% C in rest Fe.
amidura» cianamida» Cianul» Cianura de sodiu» Cianura de sodiu
~~~~~~~~~~~~~~~~
NaCN
Se obtine industrial, incalzind intr-un curent de amoniac sodiu
metalic si carbune de lemn.
La 300øC se obtine amidura de sodiu, la 400-600øC cianamida de sodiu
si la 700-800øC cianura de sodiu:
-H2 -2H2
2NH3 + 2Na ------> 2NaNH2 + C ------> Na2CN2 + C ------> 2NaCN
300øC 600øC 800øC
Cianul
~~~~~~
NC-CN -dician
Este nitrilul acidului oxalic. Se obtine di cianura de Na si sulfat de
Cu, care da cianura cuprica, fiind nestabila se descompune in cian si cianura
cuproasa:
2Cu(CN)2 ---> NC-CN + 2CuCN
cianura
cuprica
Se poate prepara prin descompunerea oxalatului de amoniu:
_
COONH4 C = N
| -----> | + 2H2O
COONH4 C = N
-
Este un gaz toxic cu miros neplacut, puternic, solubil in apa
cadmiu» coloranti» pigment galben» vopsele» Galben de cadmiu
~~~~~~~~~~~~~~~~
CdS - sulfura de cadmiu
Se obtine ca precipitat galben la trecerea hidrogenului sulfurat
printr-o solutie cu ioni de cadmiu.
Se intrebuinteaza in pictura ca pigment galben.
fumigene» reteta fumigena» Reteta de succes,testata practic cu aplicabilitate garantata !:) Fumigene ati facut toti dar fumigena de mai jos cu siguranta nu ati facuto. Fumigenele vazute in filmulete pe youtube sau glumele din copilarie cu staniol si mingi de pinpong ar trebui sa le uitati… reteta de mai jos devanseaza cu mult tot ceea ce a’ti vazut!
Eu i’am zis: Fumigena de Asalt 
– O cutie de bere mare (500 ml)
- Rumegus
- Azotat de amoniu
- Batoane de sulf
- petarde
- Optional: Acetona, Pulbere de Aluminiu si/sau Motorina.
Se face un amestec astfel:
* O cutie de bere de 500ml goala, nu e nevoie sa fie uscata.
* 3-4 maini de Rumegus, poate sa fie chiar si putin umed !
* Aproximativ un pumn de azotat de amoniu ( cam o jumatate de cana
de 200 ml ) se marunteste cat se poate de mult. Se poate folosi o rasnita de cafea.
* 1-2 batoane de sulf (sunt folosite pentru afumarea butoaielor de vin). Se piseaza foarte foarte bine, cat mai marunt posibil.
* Se amesteca ingredientele de mai sus si se introduc in mod fortat prin presare in cutia de bere. Atentie sa nu va taiati in tabla pe unde introduceti amestecul.
*doua-trei petarde folosite pentru initierea fumigenei. Se desfac doua petarde si praful rezultat din ele se pune la suprafata amestecului. Initial facei cu degetul o gaura mica in amestecul de rumegus, de ~ 2 cm unde turnati praful din petarde. Petarda ramasa intreaga o folositi pe rol de fitil. NU e nevoie sa folositi numai fitilul, ca sa ia foc mai repede o folositi intreaga dar obligatoriu rupeti partea din spate a petardei, acolo unde este un fel de gips presat. in felul acesta petarda nu va exploda dar initierea se va face mai rapid.
Cand totul e gata, asigurativa ca nu curge amestecul de initiere, se mai adauga putin amestec de fumigena deasupra gaurii si se preseaza ca sa nu curga in exterior. Asta dupa cum prindeti experienta. Puteti sa incercati si cu putina acetona initierea. Eventual in amestecul fumigenei puteti pune putina motorina. Asta o puteti face cand maruntiti azotatul de amoniu, amestecti o lingura, doua, de motorina cu praful respectiv. Nu prea multa. De asemenea daca aveti pulbere de Aluminiu la indemana, o lingura de AL mareste considerabil viteza de ardere respectiv viteza de reactie , si in consecinta cantitatea de fum va fi mult mai mare dar intr’un interval de timp mai scurt. Daca folositi alte ingrediente precum Al sau/si Motorina in plus, folositi putin mai mult azotat ~ 2/3 dontr’o cana.
* Se aseaza in pozitie verticala sau orizontala si se aprinde fitilul. Pozitia orizontala este mai de efect si fumul va sta mai mult la suprafata pamantului, deoarece presiunea de iesire a jetului de fum fiind foarte mare la o asezare verticala jetul de fum este expulzat la o inaltime de chiar 4-5 metri. Departativa putin, cativa m, ca sa nu va inecati cu fum. Ideal e sa fiti la min. 10 m de fumigena si sa nu stati in calea jetului de fum. Atentie, Nu aprindeti intr’o incinta inchisa, indiferent cat este de mare.
Fumigena va produce suficient fum incat sa umple orice spatiu pus la dispozitie. Nu adaugati alte substante care pot produce leziuni la plamani, de ex compusi cu Cl. Daca facieti o gluma asigurativa ca persoanele din incinte pot sa aiba acces usor in afara cladirii. Odata initiata fumigena, este aproape imposibil sa o mai opresti. Nu puneti mana pe cutie in timpul arderii, exista riscul sa va ardeti foarte grav.
* Folositi aceasta
reteta de fumigene in scopuri distractive sau educationale. NU FOLOSITI IN SALI DE CLASA, SALI DE SPORT, SCARA UNUI BLOC, IN CAMERE MICI, IN LIFT, IN GARI, AUTOBUZE, PIETE PUBLICE, etc. deoarece exista riscuri de intoxicatii cu fum precum si intreventia pompierilor deorece nu se cunoaste sursa fumului.Reusita depinde de indemanare si experienta!
acid etandioic» Aspergillus niger» ciuperca de mucegai» Oxalati» substante periculoase» Toxine» Acid Oxalic
~~~~~~~~~~~
HOOC-COOH - acid etandioic
Se gaseste ca oxalat acid de K (KOOC-COOH) in macris si sub forma de
oxalat de Ca (COO)2Ca in toate plantele. In stare libera se gaseste in
ciuperca de mucegai "Aspergillus niger". In industrie se obtine prin
incalzirea la 420øC a formiatului de Na:
I) 2H-COONa ---> NaOOC-COONa + H2
Oxalatul de Na rezultat se transforma cu lapte de var in oxalat de Ca,
insolubil, de unde acidul oxalic se pune in libertate prin tratare cu acid
sulfuric:
COONa COO \
II) | + Ca(OH)2 ---> | Ca + 2NaOH
COONa COO /
COO \ COOH
III) | Ca + H2SO4 ---> | + CaSO4
COO / COOH
Cristalizeaza cu 2H2O. Are gust neplacut, se dizolva in apa si este
toxic. Se topeste la 189,5øC.
