<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Nitro &#187; Aliaje</title>
	<atom:link href="http://nitro.t2i.info/category/aliaje/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://nitro.t2i.info</link>
	<description>Explozivi, Alcaloizi, Toxine, Plante Otravitoare -  pentru Referate Chimie, Bilogie si Fizica</description>
	<lastBuildDate>Sat, 03 Jan 2009 00:08:25 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.8.4</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Aliaje de fier</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/aliaje-de-fier/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/aliaje-de-fier/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 Nov 2007 12:43:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aliaje]]></category>
<category>Aliaje fier</category><category>aliaje fier carbon</category><category>fonte</category><category>oteluri</category><category>oteluri aliate</category><category>plasticitate fonta</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/aliaje-de-fier/</guid>
		<description><![CDATA[Aliaje de fier
~~~~~~~~~~~~~~
Dintre cele mai importante si numeroase sunt aliajele de tip
fier-carbon (fontele si otelurile).
        Fontele sunt aliaje de fier cu continut de peste 1,7% carbon si de
alte elemente ca: siliciu, mangan, sulf si fosfor. Propietatea caracteristica
a lor este lipsa de plasticitate.
       [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Aliaje de fier</strong>
~~~~~~~~~~~~~~
Dintre cele mai importante si numeroase sunt aliajele de tip
<strong>fier-carbon</strong> (<em>fontele si otelurile</em>).
        Fontele sunt aliaje de fier cu continut de peste 1,7% carbon si de
alte elemente ca: siliciu, mangan, sulf si fosfor. Propietatea caracteristica
a lor este <em>lipsa de plasticitate</em>.
        Otelurile sunt <strong>aliaje fier-carbon</strong> cu 0,1-1,7% C, 0,3% Si, 0,6% Mn,
0,05% P, si 0,05% S. Otelurile cu mai putin de 0,5% C se numesc fier forjabil.
Otelurile bogate in carbon, cu cca. 1,4% C sunt deosebit de dure si se
utilizeaza la fabricarea <em>sculelor aschietoare</em>. Otelurile care mai contin si
alte metale  (Ti, V, Cr, Mo, W, Co, Ni) se numesc <strong>oteluri aliate</strong> si se
folosesc in scopuri speciale.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=aliaje-fier" rel="tag">Aliaje fier</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=aliaje-fier-carbon" rel="tag">aliaje fier carbon</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=fonte" rel="tag">fonte</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=oteluri" rel="tag">oteluri</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=oteluri-aliate" rel="tag">oteluri aliate</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=plasticitate-fonta" rel="tag">plasticitate fonta</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/aliaje-de-fier/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aliaje cu cupru</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-cupru/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-cupru/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 Nov 2007 12:41:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aliaje]]></category>
<category>Aliaje cupru</category><category>alpaca</category><category>constantan</category><category>cupru</category><category>melchior</category><category>Metale</category><category>nichelina</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-cupru/</guid>
		<description><![CDATA[Aliaje cu cupru
~~~~~~~~~~~~~~~
Cuprul formeaza numeroase aliaje binare cu diferite elemente,
dintre care cele mai importante sunt alamele si bronzurile.
Cuprul mai formeaza aliaje cu nichelul, care pot fi de constructi sau
electrotehnice. Aliajele de constructie, cunoscute sub denumirea de melchior
(Ni-Cu cu Fe si Mn) si alpaca (Cu-Ni-Zn), sunt foarte rezistente la coroziune.
Dintre aliajele electrotehnice se remarca constantanul (40% [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Aliaje cu cupru</strong>
~~~~~~~~~~~~~~~</pre>
<pre>Cuprul formeaza numeroase aliaje binare cu diferite elemente,
dintre care cele mai importante sunt alamele si bronzurile.
Cuprul mai formeaza aliaje cu nichelul, care pot fi de constructi sau
electrotehnice. Aliajele de constructie, cunoscute sub denumirea de <strong>melchior</strong>
(Ni-Cu cu Fe si Mn) si <strong>alpaca</strong> (Cu-Ni-Zn), sunt foarte rezistente la coroziune.
Dintre aliajele electrotehnice se remarca <strong>constantanul</strong> (40% Ni-60% Cu) si
<strong>nichelina</strong> (Cu-Ni-Zn), utilizate ca rezistente electrice.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=aliaje-cupru" rel="tag">Aliaje cupru</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=alpaca" rel="tag">alpaca</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=constantan" rel="tag">constantan</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=cupru" rel="tag">cupru</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=melchior" rel="tag">melchior</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=metale" rel="tag">Metale</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=nichelina" rel="tag">nichelina</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-cupru/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aliaje  de aur si argint</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/aliaje-de-aur-si-argint/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/aliaje-de-aur-si-argint/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 01 Sep 2007 21:19:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aliaje]]></category>
<category>aliaje binare</category><category>Aur</category><category>magneti</category><category>rezistente electrice</category><category>rotanium</category><category>silimanal</category><category>tehnica dentara</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/aliaje-de-aur-si-argint/</guid>
		<description><![CDATA[Aliaje de aur si argint
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
 Argintul formeaza aliaje tip solutii solide cu aurul
si paladiul, aliaje cu eutenitic si bismut, plumb, rodiu, cupru, taliu, si
aliaje tip combinatii intermetalice cu celelalte elemente (Li, Be, Mg, Zn, Cd,
Sn, Sb, Zr etc.). Aliajele de tip Ag-Sn-Al, se utilizeaza ca rezistente
electrice, cele de tip Ag-Mn-Al , denumite silimanal, la confectionarea [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Aliaje de aur si argint</strong>
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~</pre>
<pre> <strong>Argintul</strong> formeaza aliaje tip <em>solutii solide</em> cu <strong>aurul</strong>
si <strong>paladiul</strong>, aliaje cu <em>eutenitic</em> si bismut, plumb, rodiu, cupru, taliu, si
aliaje tip <em>combinatii intermetalice</em> cu celelalte elemente (Li, Be, Mg, Zn, Cd,
Sn, Sb, Zr etc.). Aliajele de tip Ag-Sn-Al, se utilizeaza ca <em>rezistente
electrice</em>, cele de tip Ag-Mn-Al , denumite <strong>silimanal</strong>, la confectionarea de
<em>magneti permanenti</em>, iar aliajele de tip Ag-Sn-Pb, Ag-Cd-Sn, Ag-Sn-Cu-Zn se
folosesc in <em>tehnica dentara</em>.
        Aurul formeaza <em>aliaje binare</em> de tip solutii cu argintul, cuprul,
nichelul, paladiul si platina. Cu celelalte metale (Na, K, Al, In, Sn, Pb, Bi
, Zn, Cd), aurul formeaza compusi intermediari.
        Aliajele de Au-Ag se folosesc la confectionarea <em>contactelor electrice</em>
si in telefonie, iar cele de tip Au-Pt-Cu in <em>tehnica dentara</em>. Aurul are o
larga utilizare in <em>tehnica bijuteriilor</em>, prin aliere cu Cu si Ag.
De exemplu aurul de 15 carate contine:58% Au, 14 -28% Cu, 4-28% Ag, iar aurul
de 18 carate: 75% Au, 10-20% Ag, 5-15% Cu. Aliajul Au-Pd cu 10-20% Pd se
numeste <strong>rotanium</strong>.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=aliaje-binare" rel="tag">aliaje binare</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=aur" rel="tag">Aur</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=magneti" rel="tag">magneti</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=rezistente-electrice" rel="tag">rezistente electrice</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=rotanium" rel="tag">rotanium</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=silimanal" rel="tag">silimanal</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=tehnica-dentara" rel="tag">tehnica dentara</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/aliaje-de-aur-si-argint/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aliaje de zinc</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/aliaje-de-zinc/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/aliaje-de-zinc/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 01 Sep 2007 21:06:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aliaje]]></category>
<category>alama</category><category>aliaje binare</category><category>Cu Zn</category><category>zinc</category><category>zn</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/aliaje-de-zinc/</guid>
		<description><![CDATA[Aliaje de zinc
~~~~~~~~~~~~~~
Cu toate ca zincul poate forma numeroase aliaje binare cu
diferite elemente, cele mai importante sunt alamele (Cu-Zn) si aliajele de tip
Cu-Zn-Ni. Dupa modul de utilizare aliajele de zinc se clasifica in:
        -aliaje de lagare, cele mai cunoscute apartinind sistemului Zn-Al-Cu,
uneori cu Pb si Sb;
   [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Aliaje de zinc</strong>
~~~~~~~~~~~~~~</pre>
<pre>Cu toate ca zincul poate forma numeroase <strong>aliaje binare</strong> cu
diferite elemente, cele mai importante sunt <strong>alamele</strong> (<strong>Cu-Zn</strong>) si aliajele de tip
<strong>Cu-Zn-Ni</strong>. Dupa modul de utilizare aliajele de zinc se clasifica in:
        -<em>aliaje de lagare</em>, cele mai cunoscute apartinind sistemului Zn-Al-Cu,
uneori cu Pb si Sb;
        -<em>aliaje pentru lipit</em>, avind compozitia: 55% Sn, 25% Zn, 20% Cd, sau
63% Sn, 33% Zn, 1% Al;
        -aliaje pentru <em>turnare sub presiune</em>, care sunt de tipul Zn-Sn-Cu sau
Zn-Al-Cu. Pentru <em>confectionarea monedelor</em> se folosesc aliaje dure si
<em>rezistente la coroziune</em> cu 1,2% Pb, 0,1% Cd, 0,1% Al, 0,01%Mg in rest <strong>Zn</strong>.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=alama" rel="tag">alama</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=aliaje-binare" rel="tag">aliaje binare</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=cu-zn" rel="tag">Cu Zn</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=zinc" rel="tag">zinc</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=zn" rel="tag">zn</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/aliaje-de-zinc/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aliajele de nichel</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/aliajele-de-nichel/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/aliajele-de-nichel/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 12 Aug 2007 19:34:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aliaje]]></category>
<category>alni</category><category>alnico</category><category>constantan</category><category>cunife</category><category>hastelloy</category><category>monel</category><category>nichel</category><category>permalloy</category><category>supermalloy</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/aliajele-de-nichel/</guid>
		<description><![CDATA[Aliajele de nichel
~~~~~~~~~~~~~~~~~~
La nichel se cunosc peste 3000 de aliaje cu diferite
elemente, avind proprietati speciale cum sunt cele: electrice, magnetice,
refractare, anticorosive etc.
        Aliajele de tipul Ni-Mn cu 2,3-5,4% Mn se remarca prin refractaritate
inalta, rezistenta la oxidare, temperatura inalta de vaporizare si putere de
emisie de electroni in tuburi catodice, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Aliajele de nichel</strong>
~~~~~~~~~~~~~~~~~~</pre>
<pre>La <strong>nichel</strong> se cunosc peste 3000 de aliaje cu diferite
elemente, avind proprietati speciale cum sunt cele: <strong>electrice</strong>, <strong>magnetice</strong>,
<strong>refractare</strong>, <strong>anticorosive</strong> etc.
        Aliajele de tipul Ni-Mn cu 2,3-5,4% Mn se remarca prin refractaritate
inalta, rezistenta la oxidare, temperatura inalta de vaporizare si putere de
emisie de electroni in tuburi catodice, fapt pentru care se utilizeaza la
fabricarea <em>elecrozilor pentru bujii</em>, a <em>sirmelor pentru termocupluri</em>, <em>electrozi
in tuburile catodice</em> etc.
        Aliajele de Nichel-Cupru cu pina la 45% Ni, cum este aliajul denumit
'<strong>constantan</strong>', se folosesc la confectionarea rezistentelor electrice. Aliajele
pe baza de Ni=Fe cum sunt cele de tip '<strong>permalloy</strong>' cu pina la 22% Fe,
'<strong>supermalloy</strong>' cu 20,8% Fe, '<strong>alni</strong>' (Al-Ni-Fe), '<strong>alnico</strong>' (Al-Ni-Co), <strong>cunife</strong>
(Cu-Ni-Fe) se folosesc la confectionarea materialelor magnetice cu largi
implicatii in industria electronica si electrotehnica.
        Dintre aliajele anticorosive rezistente la agenti chimici, se
remarca aliajele de tip <strong>monel</strong> pe baza de Ni-Cu cu continut de Fe, Si, Mn si
aliajele de tip <strong>hastelloy</strong> (Ni-Fe-Mo sau Ni-Cu-Si-Mn).</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=alni" rel="tag">alni</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=alnico" rel="tag">alnico</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=constantan" rel="tag">constantan</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=cunife" rel="tag">cunife</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=hastelloy" rel="tag">hastelloy</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=monel" rel="tag">monel</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=nichel" rel="tag">nichel</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=permalloy" rel="tag">permalloy</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=supermalloy" rel="tag">supermalloy</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/aliajele-de-nichel/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aliaje de cobalt</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/aliaje-de-cobalt/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/aliaje-de-cobalt/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 12 Aug 2007 19:20:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aliaje]]></category>
<category>alnico</category><category>cobalt</category><category>cunino</category><category>kantal</category><category>remaloy</category><category>stellit</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/aliaje-de-cobalt/</guid>
		<description><![CDATA[Aliaje de cobalt
~~~~~~~~~~~~~~~~
Cobaltul formeaza numeroase aliaje binare cu diferite matale
si nemetale. Aliajele sale cu cromul si wolframul, denumite 'stellit', se
folosesc la fabricarea sculelor aschietoare (cutite de strung cu viteza mare
de taiere). Pe baza de cobalt s-au realizat aliaje refractare si aliaje
antiacide. Aliajele de cobalt denumite 'kantal', cu continut de crom, fier si
aluminiu se folosesc la [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Aliaje de cobalt</strong>
~~~~~~~~~~~~~~~~</pre>
<pre>Cobaltul formeaza numeroase aliaje binare cu diferite matale
si nemetale. Aliajele sale cu <em>cromul</em> si <em>wolframul</em>, denumite '<strong>stellit</strong>', se
folosesc la fabricarea <em>sculelor aschietoare</em> (<strong>cutite de strung</strong> cu viteza mare
de taiere). Pe baza de cobalt s-au realizat aliaje refractare si aliaje
antiacide. Aliajele de cobalt denumite '<strong>kantal</strong>', cu continut de crom, fier si
aluminiu se folosesc la fabricarea <em>rezistentelor electrice</em>. Cobaltul mai intra
in compozitia aliajelor magnetice de tip '<strong>alnico</strong>', '<strong>cunino</strong>', '<strong>remaloy</strong>' si
altele.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=alnico" rel="tag">alnico</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=cobalt" rel="tag">cobalt</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=cunino" rel="tag">cunino</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=kantal" rel="tag">kantal</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=remaloy" rel="tag">remaloy</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=stellit" rel="tag">stellit</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/aliaje-de-cobalt/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aliaje cu mangan</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-mangan/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-mangan/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 12 Aug 2007 18:59:10 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aliaje]]></category>
<category>feromanganul</category><category>mangan</category><category>neferoase</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-mangan/</guid>
		<description><![CDATA[Aliaje cu mangan
~~~~~~~~~~~~~~~~
Manganul formeaza numeroase aliaje binare cu majoritatea
elementelor, cel mai important fiind 'feromanganul' (cu 60-90% Mn, in rest Fe).
Totodata manganul se utilizeaza ca adaos de aliere a otelurilor, fontelor sau
aliajelor neferoase, carora le mareste rezistenta la uzura prin frecare si
adincimea de calire, contribuind si la dezoxidarea aliajelor neferoase.
feromanganul, mangan, neferoase]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Aliaje cu mangan</strong>
~~~~~~~~~~~~~~~~
Manganul formeaza numeroase aliaje binare cu majoritatea
elementelor, cel mai important fiind '<strong>feromanganul</strong>' (cu 60-90% Mn, in rest Fe).
Totodata manganul se utilizeaza ca adaos de aliere a otelurilor, fontelor sau
aliajelor neferoase, carora le mareste <em>rezistenta la uzura</em> prin frecare si
<em>adincimea de calire</em>, contribuind si la dezoxidarea aliajelor neferoase.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=feromanganul" rel="tag">feromanganul</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=mangan" rel="tag">mangan</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=neferoase" rel="tag">neferoase</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-mangan/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aliaje cu wolfram</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-wolfram/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-wolfram/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 18 Jun 2007 21:23:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aliaje]]></category>
<category>fe</category><category>ferowolfram</category><category>stellit</category><category>W</category><category>widia</category><category>wolfram</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-wolfram/</guid>
		<description><![CDATA[Aliaje cu wolfram
~~~~~~~~~~~~~~~~~
In afara de 'ferowolfram' (pina la 80% W, in rest Fe) cel
mai important aliaj binar al wolframului, se cunosc numeroase aliaje cu adaos
de wolfram. Printre acestea un loc important il ocupa otelurile aliate cu
wolfram, carora le confera proprietatea de a-si mentine rezistenta mecanica si
duritatea la temperaturi relativ inalte. Astfel de oteluri se folosesc [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Aliaje cu wolfram</strong>
~~~~~~~~~~~~~~~~~</pre>
<pre>In afara de '<strong>ferowolfram</strong>' (pina la 80% <strong>W</strong>, in rest <strong>Fe</strong>) cel
mai important aliaj binar al wolframului, se cunosc numeroase aliaje cu adaos
de wolfram. Printre acestea un loc important il ocupa otelurile aliate cu
wolfram, carora le confera proprietatea de a-si mentine rezistenta mecanica si
duritatea la temperaturi relativ inalte. Astfel de oteluri se folosesc la
elaborarea cutitelor de taiat metale la viteze mari, la fabricarea otelurilor
pentru constructii, a otelurilor refractare, ori a magnetilor permanenti.
        Deosebit de importante sunt aliajele de tip '<strong>stellit</strong>', pe baza de
carburi de wolfram, cobalt si crom, <strong>materiale metaloceramice</strong> extrem de dure,
utilizate la fabricarea sculelor aschietoare, a filierelor si a capetelor de
foraj, cum sunt aliajele '<strong>widia</strong>'.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=fe" rel="tag">fe</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=ferowolfram" rel="tag">ferowolfram</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=stellit" rel="tag">stellit</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=w" rel="tag">W</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=widia" rel="tag">widia</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=wolfram" rel="tag">wolfram</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-wolfram/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aliaje cu molibden</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-molibden/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-molibden/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 18 Jun 2007 21:22:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aliaje]]></category>
<category>Aliaje</category><category>feromolibden</category><category>molibden</category><category>platina</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-molibden/</guid>
		<description><![CDATA[Aliaje cu molibden
~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Cel mai important aliaj binar este 'feromolibdenul'
(pina la 90% Mo in rest Fe). De obicei, molibdenul se foloseste ca adaosuri
mici in celelalte aliaje metalice. Astfel, adaosuri de numai 0,15-0,8% Mo
imbunatatesc sustantial calitatea otelurilor nichel, crom sau crom, nichel,
carora le maresc rezistenta mecanica si la coroziune, iar celor de W-Cr le
maresc forta coercitiva. Aliajele [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Aliaje cu molibden</strong>
~~~~~~~~~~~~~~~~~~</pre>
<pre>Cel mai important aliaj binar este '<strong>feromolibdenul</strong>'
(pina la 90% Mo in rest Fe). De obicei, molibdenul se foloseste ca adaosuri
mici in celelalte aliaje metalice. Astfel, adaosuri de numai 0,15-0,8% Mo
imbunatatesc sustantial calitatea otelurilor nichel, crom sau crom, nichel,
carora le maresc <strong>rezistenta mecanica</strong> si la <strong>coroziune</strong>, iar celor de W-Cr le
maresc <strong>forta coercitiva</strong>. Aliajele Fe-Mo cu 14-24% Mo si fara carbon au
<strong>proprietati magnetice</strong> superioare, iar <em>cele de tip Mo-Ta inlocuiesc <strong>platina</strong></em>
in laboratoare.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=aliaje" rel="tag">Aliaje</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=feromolibden" rel="tag">feromolibden</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=molibden" rel="tag">molibden</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=platina" rel="tag">platina</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-molibden/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aliaje cu crom</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-crom/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-crom/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 18 Jun 2007 21:19:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aliaje]]></category>
<category>Aliaje</category><category>crom</category><category>nicrom</category><category>oteluri</category><category>stellit</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-crom/</guid>
		<description><![CDATA[Aliaje cu crom
~~~~~~~~~~~~~~
Cromul formeaza numeroase aliaje binare cu celelalte metale,
dintre ele 'ferocromul' (cu 80% Cr, rest Fe) fiind cel mai important. In prezent
, cromul a devenit unul din componentii cei mai importanti ai aliajelor de
fier, fara de care nu s-ar putea realiza oteluri de constructie de inalta
rezistenta, oteluri antiacide, inoxidabile, termostabile, refractare, precum
si pentru scule, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Aliaje cu crom</strong>
~~~~~~~~~~~~~~</pre>
<pre><strong>Cromul</strong> formeaza numeroase <strong>aliaje binare</strong> cu celelalte metale,
dintre ele 'ferocromul' (cu 80% Cr, rest Fe) fiind cel mai important. In prezent
, cromul a devenit unul din componentii cei mai importanti ai aliajelor de
fier, fara de care nu s-ar putea realiza oteluri de constructie de inalta
rezistenta, <strong>oteluri</strong> antiacide, <strong>inoxidabile</strong>, termostabile, refractare, precum
si pentru scule, inclusiv a cele de <strong>taiere rapida</strong>.
        Dintre acestea se remarca aliajele denumite '<strong>stellit</strong>', de tip
W-Co-Cr-C cu 15-35% Cr, utilizate la confectionarea sculelor de aschiere,
aliajele '<strong>nicrom</strong>' de tip Ni-Cr, folosite ca sirme de rezistenta pentru
dispozitive de incalzire, si a otelurilor magnetice cu 3,5% Cr. Aliajele de
tipul Cr-Ni-Fe-Mn cu 15% Cr se utilizeaza la confectionarea elementelor de
incalzire a cuptoarelor electrice, iar cele de tipul Ni-Cr-Mo-Fe aliate cu W
si Si, cu proprietati anticorosive,impotriva actiunii agresive a acizilor
clorhidric si sulfuric.
        Un adaos de 0,3% Cr in bronzuri si alame le imbunatateste
proprietatile anticorosive si antifrictiune. Aliajele Cu-Cr se utilizeaza la
fabricarea vablurilor pentru troleibuze, contacte electrice etc., iar cele de
platina cu 3% Cr, la fabricarea sitelor cataliztoare utilizate la o<strong>xidarea
amoniacului</strong>. Numeroase <strong>aliaje antimagnetice</strong> contin 17,5-26% Cr alaturi de
4-22% Ni, 2-10% Mn, 1-1,5% Si, 0,08-0,25% C in rest Fe.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=aliaje" rel="tag">Aliaje</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=crom" rel="tag">crom</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=nicrom" rel="tag">nicrom</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=oteluri" rel="tag">oteluri</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=stellit" rel="tag">stellit</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-crom/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
