Nitro

Atropina
--------
        Se gaseste in matraguna, lauri, si maselarita impreuna cu alti
alcaloizi.
Este o substanta solida, cu punct de topire 116øC, inactiva optic.
        In doze mici are proprietatea de a dilata pupila, de a paraliza
muschii de acomodare ai ochiului si de a micsora secretia unor glande cu
secretie interna. In cantitati mari este foarte toxica.

                H2C ----- CH ----- CH2
                  |       |        |
                  |       NCH3     CH-O-OC-CH-C6H5
                  |       |        |       |
                H2C ----- CH ----- CH2     CH2-OH

Dupa cum se vede structura de baza este asemantoare cu cocaina!

Macul de gradina
Macul de gradina (Papaver somniferum L.)
----------------------------------------
        Este o specie exclusiv de cultura, cunoscuta inca din neolitic.
Culturile sunt raspindite in special in tarile temperate, mai ales in
Eurasia. In tara noastra se cultiva in special in zonele nordice pentru
seminte, care sunt comestibile, necontinind alcaloizi daunatori sanatatii.
        Restrictiv si sub supraveghere, se cultiva si pentru capsule, din
care se extrage morfina, alcaloid din ce in ce mai putin intrebuintat in
terapeutica.
        Alcaloizii din mac sunt concentrati in special in capsule imature din
al caror latex se prepara opiul, un amestec de cca 20 de alcaloizi dintre
care mentionam: morfina, tebaina, pseudomorfina, neopina, porfiroxima,
papaverina, laudanina, codamina, narcotina, narceina, narcotolina,
oxinarcotina, criptomina, protopina etc.
        Capsulele de mac, datorita alcaloizilor pe care le contin, au actiune
similara opiului si morfinei. Efectele principale ale alcaloizilor din mac se
exercita asupra cortexului, in special asupra centrilor durerii. In doze mici,
au actiune excitanta, producind euforie, apoi deprimare, cu indepartarea
senzatiei de durere, urmata de somnolenta. In doze mai mari, su actiune
hipnotica, facind parte dintre drogurile cele mai daunatoare pentru om.
Cei drogati cu alcaloizi din mac, in special cu morfina sau derivati de
semisinteza ai acesteia, isi pierd personalitatea si in foarte scurt timp
ajung la decadere fizica , psihica si morala, urmata de un sfirsit tragic in
cazul in care nu sunt supusi la tratamente de dezintoxicare. Datorita actiunii
farmacodinamice, prezentata sumar, utilizarea empirica in uzul intern a
infuziilor sau extractelor din capsule de mac este periculoasa si
contraidicata.
        Principalele simptome pe care le przinta preparatele pe baza de mac si
opiu:
        excitatie, euforie, apoi varsaturi urmate de depresie, anxietate, cu
        mioza putrenica, bradicardie, bradipne cu tulburari profunde
        respiratori si cianoza, halucinatii, transpiratii reci cu privire fixa
        , pareza generala, eventual convulsii pin asfixie, pareze urinare,
        oligurie, somnolenta, coma cu respiratie foarte profunda, moartea.

papaver somnifer

Macul de Gradina

Coniina
-------
        Se gaseste in cucuta, in semintele de ricin etc.
Este un lichid care fierbe la 166øC, dextrogira, este o otrava puternica,
producind paralizia nervilor motorii, iar in doze mari, moartea. Este folosita
in anestezii locale.

Formula:
C8H17N   a-propil-piperidina.

                                        H2
                                      /    \\
                                  H2C        CH2
                                    |        |
                                  H2C        CH-CH2-CH2-CH3
                                      \\    /
                                         N
                                         H

L.S.D.
------
        Se obtine prin condensarea acidului Lisergic (Lysergic Saure)
extras din ciuperca secarei cornute, cu dietilamida (Diethylamid), obtinind
"ACIDUL LISERGIC DIETILAMIDAT" , denumit pe scurt LSD -
(Lyserg Saure Diethylamid).
        A fost sintetizat in 1938 de catre chimistii W.A. Stall si
Albert Hofmann de la fabrica de medicamente "Sandoz" din Bale (Elvetia).
        Efecte secundare:Pe linii mari se aseamana cu efectele produse de
drogurile clasice, insa prezinta unele particularitati:
        -in raport afectiv diminueaza emitivitatea
        -plinsul si risul se intrepatrund sau se succed realizind componente cu
         totul bizare.
        -dispozitia devine euforica si axaltata, desi extrem de labila.
        -proiectarea gindurilor sub forma de imgini vizuale
        -ideatie hipomaniaca, (transformarea cimpului mental intr-o cascada de
         idei, cu cele mai bizare si ilogice capricii asociative).
        -sciziuni cromozomiale (provoaca serioase anomalii mintale si fizice,
         urmasilor). -14% din cazuri.

        Ciuperca parazita de pe secara cornuta contine 12 alcaloizi dintre
care cel mai important este "acidul lisergic" - derivat din 'indol'. Ea apare
indeosebi in verile calduroase pe spice, sub forma unor excrescente de culoare
mov. Ciuperca poarta numele de "Chlaviceps purpurea".

Chlaviceps purpurea

LSD

Psilocybina
-----------
        Este un alcaloid extras dintr-o serie de ciuperci. Cea mai raspindita
dintre acestea este cea cunoscuta sub denumirea de "Psilocyba mexicana" - o
ciuperca cu un trunchi de circa 20 cm sustinind o palarie ce variaza intre
6-12 cm lungime.
        Efecte secundare: Asemantoare cu cele ale mescalinei si LSD-ului.

"Dupa o faza de latenta de ÷ o ora apar primele simptome:
        -somnolenta
        -dureri de cap
        -transpiratie
        -senzatie de frig
        -astezie tactila scazuta
        -furnicaturi
        -tulburari ale gustului
        -dismetrie
        -ceata
        -virtejuri
        -tremuraturi
        -hipotensiune
        -tulburari digestive
        -puls incetinit
        -astenie.

Alte simptome:
        -senzatia de caldura si rau psihic
        -congestia faciala
        -tulburari de echilibru si coordonare
        -incetinirea activitatii motorii si verbale
        -euforie (relaxare, mutumire de sine)
        -adesea apare o usoara surexcitare, ris nebun, nevoie de miscare
        -viziuni miscatoare si colorate, acareturi, cercuri luminoase etc.
         fascinind subiectul.
        -perturbarea constiintei, a timpului trait
        -ambianta stranie ireala
(Criza dureaza ÷ 4 ore, dar efectele pot dura si citeva zile indeosebi
astenia)".

Cocaina
-------
        Este cel mai important dintre cei sase alcaloizi existenti in frunzele
unui arbust din familia Eritroxilaceelor, cunoscut sub denumirea de
"Erytroxylon coca" sau sub denumirea comuna de coca.
        Creste salbatic in America de Sud, iar o serie din varietatile sale
cresc in Ceylon, Jmaica etc.
A fost izolata din coca in 1859 de catre Nieman. Se poate prepara si pe cale
sintetica.
Substante succedanee ale Cocainei:
        -stovaina
        -novocaina
        -pantocaina
        -percaina.
        Alcaloidul extras din frunzele de coca se prezinta ca o pulbere alba
cristalina, se topeste la 98øC, levogira, avind un usor gust eterat, si este
solubila in apa, eter si alcool.
In doze mici este stimulent (poate provoca dependenta), iar in cantitati mari
este toxica. Se intrebuinteaza ca anestezic local, avind efect paralizant
asupra nervilor periferici.

Efecte secundare: (in cazul de dependenta)
        -gura uscata, necontenite miscari de inghitire
        -gesturi vii, sacadate
        -apetitul se diminueaza
        -epuizare psihica
        -crize epileptoide.
Formula:
C17H21O4N
                        H2C ----- CH2 ----- CH - COOCH3
                          |       |         |
                          |       NCH3      CH - O - COC6H5
                          |       |         |
                        H2C ----- CH  ----- CH2

Mescalina(peytl - nume aztec)
-----------------------------
        Se extrage din "lophophora Williamsii", ce se prezinta sub forma unei
plante mici, nespinoase, globuloasa, prezenta in zonele semidesertice situate
la altitudini de 1700-2000 m din Mexic si Texas. Plantei îi este proprie o
radacina in forma de morcov, o tija globuloasa, robusta, cu un diametru de 2-5
cm si niste flori verzi in exterior si roz inchis in interior.
        Efecte secundare:
                -rememorarea si gindirea sunt diminuate
                -impresiile mentale sunt intensificate
                -vointa scade foarte mult
                -da un acces spre contemplare, dar incomparabila cu actiunea
                -miraje, modificari ale vietii psihice
Se poate prepara din aceasta planta si o infuzie ce are proprietati
tonocardiace.

Hasis
-----
        La fel ca si marijuana, materia prima o considera cinepa. dar hasisul
se extrage din eflorescentele rasinoase de cannabis, dupa ce acestea au fost
fecundate.
        "Rasina se obtine prin frecarea intre palme a eflorescentelor
mentionate si pe urma prin stergerea palmelor tot prin frecare, de o haina sau
o manta de piele. Rasina adunata pe manta este apoi raclata cu ajutorul unei
spatule metalice curbe".
        Hasisul poate fi amestecat cu substante aromatice cum ar fi : pudra
de solane, opiu, mosc, faina, unt.
Produsul activ din cinepa poarta denumirea de "transtetra-didrocanabol" si a
fost sintetizat in 1969.
        Efecte secundare:pe linga cele prezentate la marijuana:
               - un coeficient accentuat de grevare a peronalitatii.

ENG:Hashish

Hashish (from Arabic: حشيش ḥashīsh, lit. grass; also hash or many slang terms) is a preparation of cannabis comprised of the compressed trichomes collected from the Cannabis plant. It contains the same active ingredients as cannabis (but in higher concentrations) and produces the same psychoactive effects[citation needed]. Laws which apply to Cannabis usually also apply to hashish[citation needed].

Hashish is solid, of varying hardness and pliability, softening under heat. Its colour can vary from reddish brown to black or it can be golden coloured or greenish if it contains surplus plant material. It is consumed in much the same way as Cannabis buds, often being smoked in joints mixed with tobacco or Cannabis buds, or in smoking pipes, or vapourized. It can also be eaten or used as an ingredient of food (baked into cookies or cakes, or added to stews and chocolate).

        Se obtine din plantele dicotiledonate din familia cannabinaceelor, de
tipul: Cannabis "sativa, indica, sinnensin) care sunt inrudite cu cinepa
obisnuita "Cannabis vulgaris". Se extrage din plantele femele, ale cinepei.
Marijuana mai este denumita si "Canabis" (Kannabis).

Efecte secundare:
        -injectarea ochilor, dilatarea pupilelor
        -respiratie accentuata, uneori insotita de tuse
        -tensiune arteriala
        -senzatia de git uscat, greturi, varsaturi
        -inapetenta
        -uneori pofta de mincare accentuata
        -perturbarea acomodarii motorii (astenie)
        -unghiile se farimiteaza, par tern
        -insomnie.

Etapele intoxicatiilor:
        1) perioada cu caracter euforic de excitatie
        2) pseudohalucinatii, depersonalizare
        3) extaz
        4) somnolenta
        5) perioada de rememorare

Forme de consum: – fumat în forma pura sau în amestec cu tutun. – inhalare profunda cu fumul, substantele active sunt absorbite de organism prin capilarele pulmonare efectul se instaleaza dupa circa 10-20 de minute dupa începerea fumatului. – produse de confetarie cu continut de hasis, ceaiuri sau alte bauturi, efectul se instaleaza mai târziu (dupa 1 – 2 ore).

Substante active: Fiecare tip de marihuana contine THC (Tetra-hidro-cannabinol) principalele substante psihoactive ale acestor produse vegetale. Cu cat valoarea THC-ului este mai mare, cu atat mai puternice sunt efectele drogului. Substantele active din cannabis au o istorie îndelungata si plina de traditie, ca medicamente. În tarile Orientului si Americii latine, aceste substante sunt puternic raspândite si au indicatii de consum medicale si mai ales sociale.

Utilizare: Marihuana este uneori fumata intr-o pipa speciala, dar de cele mai multe ori intr-o tigara rasucita numita “joint”. La cei ce utilizeaza multa marihuana, THC-ul poate fi gasit in organism chair dupa saptamani de la incetarea folosirii drogului. Efecte si pericole în caz de abuz: Toate tipurile de marihuana au efect halucinogen de intensitate scazuta, perturband functiile creierului.

Este un produs ce provine din alcalinizarea clorhidratului de morfina.
A fost descoperita in 1897, de chimistul german Dresser.
Efecte secundare:pe linga efectele sinonime cu cele provocate de morfina
        -convulsii
        -cianoze
        -sufocatii
        -intoxicatii ale hipotalamusului
          (inclinatii spre violenta)

Medicamente sintetice pe baza de Heroina:
        Dolantin, Dolosal, Demerol, Palfium, etc.

Heroina este un derivat al opiului, obţinut la sfârşitul secolului 19 prin sintetizarea morfinei. Produsă de compania Bayer Pharmaceuticals, heroina a fost exportată în 1898 în 23 de ţări din lume şi folosită în tratamentul afecţiunilor respiratorii.

Heroina sau diacetilmorfina este un derivat semisintetic opioid. Heroina a fost sintetizată prima oară în 1874 de către C.R. Alder Wright, un chimist englez care lucra la spitalul StMary. El a combinat morfina cu diferiţi acizi sau derivaţi ai acestora, iar atunci cînd a încălzit morfina în prezenţa anhidridei acetice timp de mai multe ore a obţinut un produs pe care el l-a numit diacetilmorfina(heroina). Felix Hoffmann de la Bayer, a sintetizat heroina la 11 zile de la obţinerea aspirinei. Temîndu-se de eventualele efecte adverse ale aspirinei, Bayer înregistrează compusul sub denumirea de Heroin ca trademark (marca fabricii). Din anul 1898 pînă în 1910 a fost etichetată ca fiind un derivat substituit al morfinei, utilizat pentru tratarea tusei iritative la copii.

1914 Legea produselor narcotice, introdusă în Congresul American de Harrison stipulează ca ilegală producerea şi posesia heroinei în SUA. Spre deosebire de SUA şi nu numai, heroina este folosită în Marea Britanie (sub denumirea de diacetilmorfina), pentru tratarea durerilor acute, a infarctului de miocard, a edemului pulmonar şi a durerii cronice.

Producerea heroinei

Ca materie primă pentru obţinerea heroinei este opiul obţinut prin procesele de rafinare. spre deosebire de LSD(diamida acidului lisergic), sinteza heroinei presupune solide cunoştinţe de sinteză chimică şi de chimie. O heroină pură este foarte greu de obţinut în primul rînd datorită faptului că substanţele care intră în sinteza heroinei sunt din ce în ce mai greu de obţinut din cauza reglementărilor drastice, dar şi datorită faptului că ultima fază din sinteza heroinei este foarte greu de produs avînd şi un potenţial periculos foarte mare.Etapele de lucru sunt:

* morfina este izolată din opiul brut (prin dizolvare în apă în prezenţa de carbonat de calciu, iar precipitatul este tratat cu amoniac).
* morfina este tratată cu anhidridă acetică în cantităţi egale, timp de circa 6 ore la temperatura de 850
* purificarea moderată în prezenţă de apă şi acid clorhidric, cu adaos de carbonat de calciu(momentul introducerii carbonatului de calciu depinde de chimistul care execută purificarea)
* încălzirea heroinei rezultate cu un amestec de alcool şi cărbune activat pînă la evaporarea alcoolului
* acest al 5-lea pas este opţional datorită periculozităţii sale. Prin acest pas se obţine o heroina foarte pură destinata uzului injectabil ( aşa numita heroină nr 4). Heroina deja purificată este supusă (după prealabila dizolvare în alcool) acţiunii unui amestec format din eter şi acid clorhidric. Pericolul este dat de volatilitatea eterului şi de potenţialul său exploziv.De obicei heroina pentru uy este diluatăcu lactoză , amidon, pentru a creşte numărul de doze.