<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Nitro &#187; Mercur</title>
	<atom:link href="http://nitro.t2i.info/category/mercur-hg/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://nitro.t2i.info</link>
	<description>Explozivi, Alcaloizi, Toxine, Plante Otravitoare -  pentru Referate Chimie, Bilogie si Fizica</description>
	<lastBuildDate>Sat, 03 Jan 2009 00:08:25 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.8.4</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Mercur rosu</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/mercur-rosu/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/mercur-rosu/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 01 May 2007 14:22:56 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mercur]]></category>
<category>antimoniu</category><category>bomba cu fuziune</category><category>bomba cu neutroni</category><category>deuteriu</category><category>exploziv</category><category>mercur</category><category>Mercur rosu</category><category>mercurul rosu</category><category>red mercury</category><category>rusia</category><category>tritiu</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/mercur-rosu/</guid>
		<description><![CDATA[    Mercurul rosu este un exploziv de inalt  randament care nu explodeaza in mod obisnuit si apartine laboratoarelor din Los Alamos. Este  folosit ca materia de detonatie pentru o &#8220;mini bomba cu neutroni&#8221; de  marimea unei mingi de baseball. Minibomba foloseste un amestec in parti egale de  deuteriu [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>    Mercurul rosu</strong> este un <em>exploziv</em> de inalt  randament care nu explodeaza in mod obisnuit si apartine laboratoarelor din Los Alamos. Este  folosit ca materia de detonatie pentru o &#8220;mini <em>bomba cu neutroni</em>&#8221; de  marimea unei mingi de baseball. Minibomba foloseste un amestec in parti egale de  <strong>deuteriu</strong> ( hidrogen greu ) si <strong>tritiu</strong> ( izotop greu, radioactiv al hidrogenului  ), ai carui nuclei se contopesc in anumite conditii de comprimare si incalzire.  Bomba in chestiune este &#8220;curata&#8221; prin absenta totala a radioactivitatii in  reactiile de fuziune, caci produsele ei sunt neutronii.  Mercurul rosu da  mai multa energie pe kilogram decât explozivele conventionale, dar nu explodeaza  de modul conventional ( cu fum si unda expansiva ), ci detonând atinge o  temperatura atât de inalta ca provoaca o presiune capabila sa &#8220;aprinda&#8221;  hidrogenul greu, producând atunci fuziune pura.<br />
La origine, <strong>mercurul rosu</strong> &#8211; a carei formula  chimica este Hg2Sb2O7 &#8211; este un <strong>oxid de mercur</strong> cu antimoniu. Astazi  mercurul rosu se fabrica in Rusia amestecând material nuclear special in  cantitati foarte mici cu mercur rosu normal, care apoi se bombardeaza cu un  fascicul de particule rapide. Noua substanta, in care mercurul si antimoniul se  comporta ca un unic atom, este foarte comprimata si pregatita pentru a se  transforma in detonator pentru explozia de fuziune. Pagubele cauzate prin  explozie vor fi minime inauntrul unei cladirii. Fara indoiala insa masacrul uman  ar fi catastrofal&#8230;ploaia neutronica ar reactiona cu anumite elemente din mediu,  sol, cladiri, ca sodiul si fierul, si prin absorbirea neutronilor s-ar converti  in substante radioactive.<br />
Toretic puterea de distrugere a unei Minibombe cu  Neutroni este de doua megatone si unda expansiva a exploziei aeriene a acestui  dispozitiv combinata cu propriul reflex de la pamânt ar distruge tot ce ar  intâlni pe o raza intre 13-21 km. din punctul zero.<br />
Pretul pentru un kilogram de mercur rosu poate ajunge  la peste 500 de mii de $ .<br />
In mod oficial nu exista nici o confirmare reala despre existenta fizica a  acestui tip de mercur sau de fabricarea lui insa am observat ca totusi ar exista  o posibilitate pentru verificarea existentei acestei substante. Si nu numai asta  dar conform unor stiri recente se pare ca Romania detine importante cantitati de  <strong>mercur rosu</strong> despre care nu se mai stie nimic. Unde au ajuns, cine le&#8217;a preluat ,  care au fost rezultatele testelor, unde este acum acel mercur rosu &#8230; etc.   De unde stiu asta ? De aici: <a href="http://www.hotnews.ro/pp_articol_10512-Mercur-rosu-in-valoare-de-un-milion-de-euro-scos-la-vanzare-in-Orastie.htm" target="_blank"> Mercur Rosu in Valoare de 1 Milion de Euro scos la vanzare in Orastie</a></p>
<p><strong>ENG:</strong></p>
<h1><em>What is red mercury?</em></h1>
<p><em><br />
<font face="Geneva,Arial,sans-serif" size="2"><strong>David Adam<br />
Thursday September 30, 2004<br />
<a href="http://www.guardian.co.uk/">The Guardian</a></strong><br />
</font></em></p>
<p id="GuardianArticleBody"><em> 	The only thing we can be sure of is that it&#8217;s a ripping yarn. Rumours that  	Soviet nuclear experts had produced a mysterious explosive material with  	unimaginable destructive power first circulated in the 1970s, and despite  	several official investigations and subsequent denials the story refuses to  	die. The near-mythical compound cropped up again on Sunday, when the News of  	the World claimed it had foiled a terrorist plot to buy red mercury as  	material for a dirty bomb.  	</em><!-- This site/section combo is not set up to show MPU's --><em>Depending on  	who you believe, red mercury is either an elaborate hoax, a codename for  	nuclear material smuggled through the former iron curtain, or a terrifying  	new trigger for a handheld hydrogen bomb. What it isn&#8217;t, according to the  	speculation and hearsay that makes up the scientific literature on the  	subject, is any use for a dirty bomb (one that scatters radioactive  	material). </em></p>
<p><em>&#8220;Nobody would dream of getting that stuff for a dirty bomb,&#8221; says Frank  	Barnaby, a nuclear physicist who worked at the Atomic Weapons Establishment  	at Aldermaston in the 1950s. &#8220;For a terrorist it would offer no significant  	advantages over an ordinary high explosive or, if they wanted a dirty bomb,  	a radioactive source. To go to the trouble of spending huge amounts of money  	on red mercury makes no sense at all.&#8221; </em></p>
<p><em>Particularly so if all you get for the News of the World&#8217;s reported price  	of £300,000 a kilo is mercury dyed red with nail varnish, which, according  	to a 1994 investigation by the Russian prosecutor-general&#8217;s office, is what  	was in the &#8220;red mercury&#8221; sold by Russian conmen throughout Europe and the  	Middle East after the collapse of the Soviet Union. </em></p>
<p><em>Others, including Sam Cohen, the inventor of the neutron bomb, disagree,  	and Barnaby says there is evidence that the Soviets churned out vast  	quantities of mercury antimony oxide, the intermediate &#8211; and equally elusive  	- compound from which red mercury is supposedly produced by placing it  	inside a nuclear reactor. &#8220;There&#8217;s no doubt that they made a large amount of  	that stuff. I&#8217;ve talked to chemists who have analysed it in East Germany,&#8221;  	he says. &#8220;But what they did with it is a mystery.&#8221; </em></p>
<p><em>Some say the intermediate compound can multiply the yield of explosions  	and that it was used inside conventional Soviet nuclear weapons or as a  	rocket fuel additive. Others say the compound was irradi ated in the core of  	nuclear reactors to produce pure red mercury, capable of exploding with  	enough heat and pressure to act as a trigger inside a briefcase-sized fusion  	bomb. </em></p>
<p><em>The International Atomic Energy Authority in Vienna takes a different  	view. &#8220;Red mercury doesn&#8217;t exist,&#8221; a spokesman says. &#8220;The whole thing is a  	bunch of malarkey.&#8221;</em></p>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=antimoniu" rel="tag">antimoniu</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=bomba-cu-fuziune" rel="tag">bomba cu fuziune</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=bomba-cu-neutroni" rel="tag">bomba cu neutroni</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=deuteriu" rel="tag">deuteriu</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=exploziv" rel="tag">exploziv</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=mercur" rel="tag">mercur</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=mercur-rosu" rel="tag">Mercur rosu</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=mercurul-rosu" rel="tag">mercurul rosu</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=red-mercury" rel="tag">red mercury</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=rusia" rel="tag">rusia</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=tritiu" rel="tag">tritiu</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/mercur-rosu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Amalgame</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/amalgame/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/amalgame/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 24 Apr 2007 01:48:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mercur]]></category>
<category>agenti chimici</category><category>Amalgam</category><category>Argint</category><category>Aur</category><category>compusi intermetalici</category><category>cupru</category><category>metale alcaline</category><category>Paladiu</category><category>piroforic</category><category>platina</category><category>Plutoniu</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/amalgame/</guid>
		<description><![CDATA[Amalgame
--------
        Reprezinta un caz aparte de aliaje ale metelelor cu mercurul. Ele pot
fi constituite din solutii lichide, solutii solide, compusi intermetalici sau
amestecuri eterogene de compusi intermetalici in solutii de Hg.
        Amalgamele se produc prin simplu contact al metalelor cu mercurul la
rece:
 [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Amalgame</strong>
--------
        Reprezinta un caz aparte de aliaje ale metelelor cu mercurul. Ele pot
fi constituite din solutii lichide, solutii solide, compusi intermetalici sau
amestecuri eterogene de compusi intermetalici in solutii de Hg.
        Amalgamele se produc prin simplu contact al metalelor cu mercurul la
rece:
        -metale alcaline
        -alcalino-pamintoase
        -Aur, Argint, Platina, Cupru</pre>
<pre>sau la anumite temperaturi:
        -Aluminiu
        -Paladiu</pre>
<pre>Formarea lor are loc cu degajare de caldura, mai ales a celor cu metalele
alcaline. In numeroase cazuri, in cadrul unui sistem M-Hg rezulta o suita de
compusi intermetalici.
  Ex:
  --
In cazul amalgamului de Na, au fost identificati compusii :
        NaHg6, NaHg4, Na3Hg2
        NaHg, Na5Hg2, Na3Hg
        Na7Hg8, NaHg2;
Amalgamele cu continut mic de metal strain sunt lichide, air cele cu
continut mare sunt solide, uneori cristalizate. Prin incalzire, amalgamele se
descompun in elemente, iar cele ale metalelor alcaline sau cu Al sunt usor
alterabile in aer sau in apa.
        Depuse pe suprafata metalelor rezistente fata de agenti chimici,
acestea devin active. Al descompune apa la rece cu degajare de O2, explicatia
fiind datorata faptului ca amalgamele indeparteaza pelicula protectoare si
aderenta de oxid.
        Amalgamele de Plutoniu sunt piroforice.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=agenti-chimici" rel="tag">agenti chimici</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=amalgam" rel="tag">Amalgam</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=argint" rel="tag">Argint</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=aur" rel="tag">Aur</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=compusi-intermetalici" rel="tag">compusi intermetalici</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=cupru" rel="tag">cupru</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=metale-alcaline" rel="tag">metale alcaline</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=paladiu" rel="tag">Paladiu</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=piroforic" rel="tag">piroforic</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=platina" rel="tag">platina</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=plutoniu" rel="tag">Plutoniu</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/amalgame/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Compusi ai Hg</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/compusi-ai-hg/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/compusi-ai-hg/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 20 Apr 2007 19:35:41 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mercur]]></category>
<category>Azotat de Hg</category><category>Compusi Mercur</category><category>Halogenuri</category><category>Oxizi</category><category>Sulfati</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/compusi-ai-hg/</guid>
		<description><![CDATA[Oxid de Hg
~~~~~~~~~~
        HgO- dimorf; - rosu hexagonal, cu o structura in lanturi elicoidale
                     - galben rombic, cu structura in lanturi plane; greu
      [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Oxid de Hg</strong>
~~~~~~~~~~
        HgO- dimorf; - rosu hexagonal, cu o structura in lanturi elicoidale
                     - galben rombic, cu structura in lanturi plane; greu
                       solubile in apa, solubile in acizi.
        La o incalzire peste 500øC oxidul se descompune in elemente;</pre>
<pre>                              500øC
                        2HgO  ------&gt; 2Hg + O2</pre>
<pre><strong>Halogenuri de Hg</strong>
~~~~~~~~~~~~~~~~
        Halogenurile de Hg (II) au carecter de combinatii covalente si nu
ionizeaza, desi sunt relativ solubile.
        Diclorura, HgCl2 - substanta de culoare alba, toxica, care sublimeaza
fara descompunere, este solubila in apa rece si are mare tendinta de a
hidroliza, trecind in saruri bazice.</pre>
<pre>                HgCl2  + H OH  &lt;-----&gt;  Hg(OH)Cl + HCl</pre>
<pre><strong>Sulfati de Hg</strong>
~~~~~~~~~~~~~
        Prisme ortorombice, HgSO4 - anhidru, prisme de culoare alba care
devin negre la actiunea luminii, iar cu apa hidrolizeaza separind sulfatul bazic</pre>
<pre>                                HgSO4 ù 2HgO;</pre>
<pre>Hg2SO4 - pulbare cristalina, de culoare alba, greu solubile in apa.</pre>
<pre>Carbonati de Hg
~~~~~~~~~~~~~~~
        Hg4O3CO3 -  se prezinta sub forma de sare bazica, de culoare
rosu-brun, este un compus de mercur (II).
        Hg2CO3 - pulbere cristalina, alba, greu solubila in apa.</pre>
<pre><strong>Halogenuri de tip Hg2X2</strong>
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
        Sunt cristale cu retele tetragonale, ce contin molecule catenare</pre>
<pre>                                X - Hg - Hg - X</pre>
<pre>diamagnetice, greu solubile in apa, cu exceptia florurii, care se descompune
hidrolitic in HgO si Hg.
        La incalzire, clorura (calomelul) prezinta termosensibilitate
cromatica reversibila, astfel ca la incalzire schimba culoarea din alb in
galben si verde dupa racire.
        Iodura trece din galben treptat in portocaliu, apoi in rosu inchis,
dupa care se topeste sub forma unui lichid negru, fenomenul fiind reversibil.
Prezinta o puternica birefringenta.</pre>
<pre><strong>Azotat de Hg</strong>
~~~~~~~~~~~~
        Hg2(NO3)2ù2H2O - cristale incolore, usor solubile in apa rece, care
hidrolizeaza la cald separind Hg2(OH)NO3.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=azotat-de-hg" rel="tag">Azotat de Hg</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=compusi-mercur" rel="tag">Compusi Mercur</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=halogenuri" rel="tag">Halogenuri</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=oxizi" rel="tag">Oxizi</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=sulfati" rel="tag">Sulfati</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/compusi-ai-hg/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Obtinerea Mercurului</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/obtinerea-mercurului/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/obtinerea-mercurului/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 16 Apr 2007 19:27:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mercur]]></category>
<category>cald</category><category>hg</category><category>hgs</category><category>mercury</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/obtinerea-mercurului/</guid>
		<description><![CDATA[Se poate obtine prin reducerea le cald 600-700øC din Sulfura de Hg cu
ajutorul Fierului
                        HgS + Fe  -----&#62; Hg + FeS
Se obtine si din oxidul de Hg, in mod asemanator dar [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre>Se poate obtine prin reducerea le cald 600-700øC din Sulfura de Hg cu
ajutorul Fierului</pre>
<pre>                        HgS + Fe  -----&gt; Hg + FeS</pre>
<pre>Se obtine si din oxidul de Hg, in mod asemanator dar fara nici un alt metal,
iar temperatura este mai scazuta ÷500øC.
        In stare nativa se gaseste mai rar.</pre>
<pre></pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=cald" rel="tag">cald</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=hg" rel="tag">hg</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=hgs" rel="tag">hgs</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=mercury" rel="tag">mercury</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/obtinerea-mercurului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mercur</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/mercur/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/mercur/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 16 Apr 2007 19:23:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mercur]]></category>
<category>agenti</category><category>chimie</category><category>farmacie</category><category>industria chimica</category><category>mercur</category><category>microscop</category><category>naoh</category><category>stomatologie</category><category>torr</category><category>zinc</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/mercur/</guid>
		<description><![CDATA[    Mercurul este elementul chimic aflat pe cea de-a 80-a poziţie în tabloul lui Mendeleev, cu simbolul Hg (din latinescul hydroargentum, argint lichid). Acesta este singurul metal din tabelul periodic al elementelor care este lichid la temperatura camerei ( luand tem,peratura camerei drept 20 de grade Celsius. Cesiul se topeste in jurul a 25 de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>    Mercurul</strong> este elementul chimic aflat pe cea de-a 80-a poziţie în tabloul lui Mendeleev, cu simbolul Hg (din latinescul hydroargentum, argint lichid). Acesta este singurul metal din tabelul periodic al elementelor care este lichid la temperatura camerei ( luand tem,peratura camerei drept 20 de grade Celsius. Cesiul se topeste in jurul a 25 de grade iar galiul la 38 de grade), punctul de fuziune fiind -38 grade Celsius.Mercurul este un elemenmt cu densitate foarte mare( aproximativ 13,5 grame/ centimetru cub). Mercurul metalic se intrebuinteaza la fabricarea termometrelor, barometrelor, aerometrelor . Sarurile mercurului se folosesc in laboratoare si in medicina. De exemplu HgCl2 ( clorura mercuroasa) se foloseste ca desinfectant extern atunci cand alcoolul nu se poate folosi iar apa oxigenata sau rivanolul nu asigura o asepsie destul de temenica( de exemplu la recoltarea sangelui pentru determinarea alcoolemiei). Tot clorura mercuroasa se foloseste in laboratoarele de anatomie patologica ca si fixator la prepararea unor lame cu materie de analizat la microscop. Fulminatul de mercur se intrebuinteaza la fabricarea explozibililor(in special a capselor detonante) dar are dezavantajul; de a improsca cu picaturi de mercur metalic la momentul exploziei. Oxidul de mercur ( rosu, HgO) se intrebuinteaza la prepararea unor vopsele pentru protejarea metalelor. Clorura mercuroasa se mai intrebuinteaza la fabricarea fetrului pentru palarii. Calomelul se intrebuinteaza la electrozi pentru electroliza si electrodializa.</p>
<p><strong>Utilizare</strong>:<br />
Pe linga utilizarile in instalatiile electrochimice de laborator  (polarografia ) si in termometre, se foloseste pe scara larga in industria  chimica la fabricarea NaOH in electrizoare cu catod de mercur, iar in idustria  extractiva la separarea aurului si argintului prin amalgamare.<br />
Amalgamele de Na se folosesc ca agenti reducatori in chimie, iar cele  de zinc si alte metale pentru plombe in stomatologie.<br />
De asemenea joaca rolul de agent termic in reactoarele nucleare.  Sarurile sale se utilizeaza in farmacie, iar &#8220;fulminatul de mercur&#8221; la  detonarea explozivilor. Mai este folosit in <em>pompele de difuzie</em> cu <em>mercur</em>, care  permit obtinerea unui vid inaintat de ordinul a 10e-10 torr, in lampile de  iluminat etc.</p>
<p align="center"><img src="http://www.lispme.de/pse/small/80_Hg_1.jpg" title="Mercur" alt="Mercur" height="180" width="240" /></p>
<p align="left">ENG: Mercury<br />
__________</p>
<p>Mercury is the only common metal liquid at ordinary temperatures. Mercury is sometimes called quicksilver. It rarely occurs free in nature and is found mainly in cinnabar ore (HgS) in Spain and Italy. It is a heavy, silvery-white liquid metal. It is a rather poor conductor of heat as compared with other metals but is a fair conductor of electricity. It alloys easily with many metals, such as gold, silver, and tin. These alloys are called amalgams. Its ease in amalgamating with gold is made use of in the recovery of gold from its ores.</p>
<p>The most important salts are mercuric chloride HgC1<sub>2</sub> (corrosive sublimate &#8211; a violent poison), mercurous chloride Hg<sub>2</sub>Cl<sub>2</sub> (calomel, occasionally still used in medicine), mercury fulminate (Hg(ONC)<sub>2</sub>, a detonator used in explosives), and mercuric sulphide (HgS, vermillion, a high-grade paint pigment).</p>
<p>Organic mercury compounds are important &#8211; and dangerous. Methyl mercury is a lethal pollutant found in rivers and lakes. The main source of pollution is industrial wastes settling to the river and lake bottoms.</p>
<p>As mercury is a very volatile element, dangerous levels are readily attained in air. Mercury vapour should not exceed 0.1 mg m<sup>-3</sup> in air. Air saturated with the vapour at 20°C contains mercury in a concentration far greater than that limit. The danger increases at higher temperatures. It is therefore important that mercury be handled with care. Containers of mercury should be securely covered and spillage should be avoided. Mercury should only be handled under in a well-ventilated area. If you are in possession of any mercury you are advised to contact a properly qualified chemist or public health laboratory for its safe disposal.</p>
<p>Small amounts of mercury spillage can be cleaned up by addition of sulphur powder. The resulting mixture should be disposed of carefully.</p>
<p align="left">&nbsp;</p>
<p>The physical appearance of mercury is well known because of its use in many thermometers. It was common to demonstrate the formation of mercury in the laboratory by heating mercury sulphide (cinnabar, HgS) but this is strongly discouraged today because of the toxicity of mercury vapours. Don&#8217;t do it! However, this method forms the basis of commercial extraction. The prepared cinnabar ore is heated in a current of air and the mercury vapour condensed.</p>
<p>HgS + O<sub>2</sub> (600°C) → Hg (l) + SO<sub>2</sub> (g)</p>
<p>The crude mercury is then washed with nitric acid and treated with air in order to remove impurities as oxides or into solution. Further purification is achieved by distillation at reduced pressure.</p>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=agenti" rel="tag">agenti</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=chimie" rel="tag">chimie</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=farmacie" rel="tag">farmacie</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=industria_chimica" rel="tag">industria chimica</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=mercur" rel="tag">mercur</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=microscop" rel="tag">microscop</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=naoh" rel="tag">naoh</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=stomatologie" rel="tag">stomatologie</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=torr" rel="tag">torr</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=zinc" rel="tag">zinc</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/mercur/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
