Nitro

Marul lupului (Aristolochia clematitis L.)
------------------------------------------
        Cunoscuta si sub numele de cucurbetica, clocotici, fasolea calului,
fasolea ciarei, fasolea dracului, lapadatoare etc., este o specie ierboasa,
perena, inalta de 30-80 cm, care creste spontan si in tara noastrain zona de
cimpie si deal. Florile, cite 3-5, se afla la subsuoara frunzelor, sunt
umflate la baza si au o scafa, de culoare galben-pal. Fructele sunt globuloase
, de culoare galben-verzui.
        Toate partile plantei contin acid aristolochic, ulei volatil,
magnoflorina, aristolochina, colina, trimetil-amina, alantoina etc.
        Are actiune purgativa drastica, utilizarea in acest scop fiind
contraindicata. Nici folosirea ca emenagog, ocitotoxic, abortiv nu este
recomandata, fiind chiar periculoasa.
        Efectele nocive ale acidului aristolochic, toxicitatea ridicata a
acestei substante nu a fost in trecut o piedica pentru ca in doze foarte mici
sa fie recomandata in fitoterapie ca stimulator al fagocitozei, fiind propuse
unele medicamente din Aristolochia clematitis, chiar si in urma unor cercetari
din tara noastra, insa descoperirile recente (1994) au pus la "index" aceasta
planta ca avind efecte puternic carcinogene si genotoxice, nefiind demonstrat
nici un efect terapeutic benefic.
        Simptomele de intoxicatie se manifesta prin greturi, varsaturi,
scaune dese, de mai multe ori sangvinolente. Datorita prezentei gruparii nitro
a acidului aristolochic, este in plus si nefrotoxica.
        Utilizarea empirica a acestei plante este extrem de periculoasa si
nociva, ducind la grave intoxicatii la om pina la cazuri mortale.

Aristolochia clematitis

 Marul lupului

Marul lupului (fructe)

Aristolochia clematitis – flowers

Macul de gradina
Macul de gradina (Papaver somniferum L.)
----------------------------------------
        Este o specie exclusiv de cultura, cunoscuta inca din neolitic.
Culturile sunt raspindite in special in tarile temperate, mai ales in
Eurasia. In tara noastra se cultiva in special in zonele nordice pentru
seminte, care sunt comestibile, necontinind alcaloizi daunatori sanatatii.
        Restrictiv si sub supraveghere, se cultiva si pentru capsule, din
care se extrage morfina, alcaloid din ce in ce mai putin intrebuintat in
terapeutica.
        Alcaloizii din mac sunt concentrati in special in capsule imature din
al caror latex se prepara opiul, un amestec de cca 20 de alcaloizi dintre
care mentionam: morfina, tebaina, pseudomorfina, neopina, porfiroxima,
papaverina, laudanina, codamina, narcotina, narceina, narcotolina,
oxinarcotina, criptomina, protopina etc.
        Capsulele de mac, datorita alcaloizilor pe care le contin, au actiune
similara opiului si morfinei. Efectele principale ale alcaloizilor din mac se
exercita asupra cortexului, in special asupra centrilor durerii. In doze mici,
au actiune excitanta, producind euforie, apoi deprimare, cu indepartarea
senzatiei de durere, urmata de somnolenta. In doze mai mari, su actiune
hipnotica, facind parte dintre drogurile cele mai daunatoare pentru om.
Cei drogati cu alcaloizi din mac, in special cu morfina sau derivati de
semisinteza ai acesteia, isi pierd personalitatea si in foarte scurt timp
ajung la decadere fizica , psihica si morala, urmata de un sfirsit tragic in
cazul in care nu sunt supusi la tratamente de dezintoxicare. Datorita actiunii
farmacodinamice, prezentata sumar, utilizarea empirica in uzul intern a
infuziilor sau extractelor din capsule de mac este periculoasa si
contraidicata.
        Principalele simptome pe care le przinta preparatele pe baza de mac si
opiu:
        excitatie, euforie, apoi varsaturi urmate de depresie, anxietate, cu
        mioza putrenica, bradicardie, bradipne cu tulburari profunde
        respiratori si cianoza, halucinatii, transpiratii reci cu privire fixa
        , pareza generala, eventual convulsii pin asfixie, pareze urinare,
        oligurie, somnolenta, coma cu respiratie foarte profunda, moartea.

papaver somnifer

Macul de Gradina

Lacrimioara
Lacrimioara (Convallaria majalis)
---------------------------------
        Substantele active pe care le contin delicatele si parfumatele flori
ale acestei specii (glicozide cu actiune cardiotonica), numita popular si
margaritarele, daca nu sunt precis dozate, sub forma de tinctura sau alte
preparate, pot prezenta pericol penru om. Toate partile plantei sunt toxice.
Simptomele intoxicatiilor se manifesta prin grata, varsaturi si colici
intestinale, in prima faza. Urmeaza apoi cantractii cardiace neregulate,
spasme ale muschilor respiratori, fibrilatie ventriculara, accelerarea
pulsului, scaderea presiunii arteriele,respiratie foarte lenta si profunda,
delir, coma, oprirea inimi in sistola.

Foto Convallaria majalis

Lacrimioara , Margaritar

Laptele cainelul
Laptele cucului (Euphorbia species)
-----------------------------------------------------
        Speciile din acest gen (Euphorbia lathyris L.), numite popular foarte
sugestiv "buruiana de venin", Euphorbia helioscopia L. (laptele cucului),
Euphorbia peplis L., Euphorbia esula L si inca peste 50 de soecii si hribizi
ale acestui gen care cresc in tara noastra, sunt plante cu actiune carcinogena
si hepatotoxica, datorita acestui fapt nu se vor utiliza in tratamentul intern
, iar folosirea empirica externa pentru tratamentul negilor trebuie facuta cu
multa prudenta. Absorbtia pe cale cutanata a vitatoxinelor din aceste specii
poate provoca grave intoxicatii.

euphorbia-lathyris

Hribul tiganesc
Hribul dracului (Boletus satanas Lenz).
--------------------------------------------------------
       Este una dintre cele mai otravitoare ciuperci care creste si in
Romania. Se recunoaste usor de celelalte specii comestibile asemanatoare
deoarece dupa ruperea partii carnoase a ciupercii se coloreaza in rosu iar
apoi imediat in albastru. Are miros neplacut, respingator. Aceasta specie
creste din primavara pina in toamna in padurile de foioase si rasinoase.
        Se gaseste in amestec in locurile unde cresc hribii (Boletus luteus,
Boletus pinicola etc), specii comestibile.
        Hribii tiganesti produc intoxicatii grave, care se manifesta dupa 1-2
ore de la ingerare, prin salivatie abundenta, greata, varsaturii, dureri
vezicale, mioza, colaps, moarte.

Foto

Cucuta de apa. (Cicuta virosa L.)
---------------------------------
        Toxicitatea ei se datoreaza poliinelor, cicutoxinei si cicutololului
A fost utilizata empiric in trecut pentru calmarea durerilor, sub forma de
cataplasme sau unguent in reumatism si guta. A mai fost folosita homeopatic
in epilepsie, meningite, migrene si ameteli. Datorita riscurilor mari,
utilizarea ei a fost abandonata. In cazul intoxicarilor cu Cucuta de apa,
simptomele sunt complet diferite de cele produse de cucuta (Conium maculatum
L.), manifestindu-se prin voma, diaree si convulsii tetanice.

Brindusa de toamna (Colchicum autumnale L.)
-------------------------------------------
        Este o specie cunoscuta, specifica pentru finetele si poienile din
zonele deluroase si montane. La inflorire, in septembrie-octombrie, tulpina
aeriana nu se mai recunoaste, fiind uscata. Florile apar direct din bulb si
sunt de culoare liliachie.
        Alcaloizii din bulbul plantei si din seminte sunt foarte toxici,
fiind utilizati in trecut in doze terapeutice pentru proprietatile
antiinflamatoare si analgezice in reumatism si guta.
        Simptomele intoxicatiei accidentale cu Brindusa de toamna se
manifesta la inceput prin mincarime in gura si faringe, urmata dupa 5-6 ore de
varsaturi puternice, dureri abdominale insuportabile si diaree. Urmeaza
hematurie, dispnee, cianoza, tahicardie, colaps, puls neregulat, tremurari
musculare. Doza mortala este de 5 g seminte, iar moartea survine in urma
paraliziei centrilor respiratori.

Barba ursului de Bahne (Equisetum palustre L.)
———————————————-
In mod curent se folosesc mai multe specii de Equisetum  (coada calului) cum sunt: E. arvense L. si E. maximum Lam., in special pentru  proprietatiile lor diuretice. Dintre celelalte specii insa Eqiusetum palustre  este cea mai periculoasa nu numai pentru om, ci si pentru animale. Contine  alcaloizi toxici, intre care palustrina si palustridina.
Prezentza in fin a  acestei specii produce la cai pareza membrelor posterioare iar la ovine si  bovine avort spontan si hematurie.
Alcaloizii din aceasta specie au actiune asupra centrilor cerebrali spinali,  iar moartea poate surveni la citeva ore pina la citeva zile, in functie de  cantitatea ingerata.
Equisetum palustre creste in general in zone cu umiditate excesiva in  sol. Caractere de deosebire fata de Eqiusetum arvense: un singur fel de tulpini la E. palustre, terminate cu spic sporifer; la E. arvense doua feluri de tulpini (in ordinea aparitiei): fertile (15-40 cm) si sterile (20-60 cm); ramificatiile la E. palustre au in sectiune 5 muchii si lacula interioara  goala, in timp ce la E. arvense ramificatiile in verticil la fiecare nod au 4  muchii, fiind pline in interior.
Deci mare atentie la recoltarea uneia dintre cele mai obisnuite specii medicinale: coada-calului!

Arnica (Arnica montana L.)
—————————
Creste spontan, in special in nordul Moldovei si in Bucovina, si este cunoscuta ca planta medicinala. Compozitia chimica a uleiului volatil pe care-l contine planta este foarte complexa, la care se adauga si alte substante active. Se utilizeaza extern sub forma de comprese pentru vindecarea contuziilor, dar numai in cazurile in care epidrma nu a fost lezata.
Intern se utilizeaza in doze foarte mici, aproape homeopatice.Depasind dozele terapeutice apar fenomene foarte neplacute, ca greata, varsaturi, gastralgii, ameteala, diaree, hemoragii. Este un paralizant spinal, moartea survine prin asfixie.