<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<!-- generator="wordpress/2.1.3" -->
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	>

<channel>
	<title>Nitro</title>
	<link>http://nitro.t2i.info</link>
	<description>Explozivi, Alcaloizi, Toxine, Plante Otravitoare -  pentru Referate Chimie, Bilogie si Fizica</description>
	<pubDate>Thu, 03 Jan 2008 02:49:39 +0000</pubDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.1.3</generator>
	<language>en</language>
			<item>
		<title>Zirna</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/zirna/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/zirna/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 Nov 2007 15:06:19 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Plante Otravitoare]]></category>
<category>bolinzele</category><category>Intoxicatii</category><category>Lasnicior</category><category>moartea porcilor</category><category>Solanum dulcamara</category><category>Solanum laciniatum</category><category>Solanum nigrum</category><category>strugur cainesc</category><category>umbra noptii</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/zirna/</guid>
		<description><![CDATA[Zirna (Solanum nigrum L.)
&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8211;
        Are numeroase denumiri populare foarte sugestive: moartea porcilor,
strugur cainesc, umbra noptii, bolinzele 913detc. Mai ar1901e d25esi d07bo ruda apropiata,
denumita deab91 unii tot5ea3 Zirna sae008u Lasnicior (Solanum dulcamara L.), la 14afcare
trebuie sa 5966adaugam d25esi specia Solanum laciniatum Ait., Zirna australiana,
planta exclusiv deab91 cultura. Au compozitie [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Zirna</strong> (Solanum nigrum L.)
&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8211;
        <!--BYSCR1-->Are numeroase denumiri populare foarte sugestive: <strong>moartea porcilor</strong>,
<strong>strugur cainesc</strong>, <strong>umbra noptii</strong>, <strong>bolinzele</strong> et<span class="b1fd">c3bf</span>c. Mai ar<span class="b1fd">7d7f</span>e <span class="b1fd">2a52</span>si <span class="b1fd">5281</span>o ruda apropiata,
denumita <span class="b1fd">b60f</span>de unii to<span class="b1fd">e8c7</span>t Zirna sau<span class="b1fd">adf8</span> <strong>Lasnicior</strong> (Solanum dulcamara L.), l<span class="b1fd">d056</span>a care
trebuie sa <span class="b1fd">16c2</span>adaugam <span class="b1fd">2a52</span>si specia Solanum laciniatum Ait., Zirna australiana,
planta exclusiv <span class="b1fd">b60f</span>de cultura. Au compozitie chimica <span class="b1fd">2a52</span>si simptome toxice
apropiate.<!--BYSCR2-->
        Prima dintre aceste specii (<strong>Solanum nigrum</strong>) este o planta erbacee  cu
tulpina dreapta, de 15-50 cm, de culoare verziu intunecata. Are frunzele
aproape triunghiulare. Florile sunt de culoare alba si sunt asezate in
eflorescente umbeliforme. Staminele au filamente scurte si antere galbene.
Fructele, sferice, cu un diametru de 8-10 mm, sunt la inceput verziu, iar la
maturitate negre-lucioase.
        <!--BYSCR1--><strong>Lasniciorul</strong> (<strong>Solanum dulcamara</strong>) <span class="b1fd">33eb</span>este un <span class="b1fd">e75</span>semiarbust <span class="b1fd">d4f4</span>cu tulpina
agatatoare, lunga <span class="b1fd">b60f</span>de 1-3 m, frunzele lanceolate sau<span class="b1fd">adf8</span> alungit ovale, marunt
paroase pe<span class="b1fd">be5e</span> ambele fete, foarte ra<span class="b1fd">acd2</span>r glabre (fara perisori). Inflorescentele
sunt cimoase, extraaxilare <span class="b1fd">d4f4</span>cu 6-25 flori <span class="b1fd">b60f</span>de culoare violeta. Fructele su<span class="b1fd">b786</span>nt de
culoare rosie, foarte ra<span class="b1fd">acd2</span>r verde-galbuie, lucioase, ovoidale sau<span class="b1fd">adf8</span> eliosoidale.
        Zirna australiana se<span class="b1fd">4bf5</span> cultiva exclusiv <span class="b1fd">abe0</span>pentru industria farmaceutica.
        Toate cele trei specii contin glucoalcaoizi <span class="b1fd">d4f4</span>cu structura steroidica
intre <span class="b1fd">28dd</span>care solanina, solasodina, solamargina, solanigrina, et<span class="b1fd">c3bf</span>c.<!--BYSCR2-->
        In caz de intoxicatii, principalele simptome se manifesta prin greata,
voma, dilatarea pupilei, halucinatii vizuale, transpiratie si diureza crescuta
,tulburari ale sistemului nervos central. Urmeaza paralizia si tulburari
respiratorii, adinamie, colaps, moarte.</pre>
<p align="center">
<pre><a href="http://nitro.t2i.info/zirna/solanum-nigrum/" rel="attachment wp-att-244" title="solanum nigrum"><img src="http://nitro.t2i.info/wp-content/uploads/2007/11/solanum_nigrum.jpg" alt="solanum nigrum" /></a></pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=bolinzele" rel="tag">bolinzele</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=intoxicatii" rel="tag">Intoxicatii</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=lasnicior" rel="tag">Lasnicior</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=moartea-porcilor" rel="tag">moartea porcilor</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=solanum-dulcamara" rel="tag">Solanum dulcamara</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=solanum-laciniatum" rel="tag">Solanum laciniatum</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=solanum-nigrum" rel="tag">Solanum nigrum</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=strugur-cainesc" rel="tag">strugur cainesc</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=umbra-noptii" rel="tag">umbra noptii</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/zirna/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Aurina</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/aurina/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/aurina/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 Nov 2007 15:00:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Colorants]]></category>
<category>colorant</category><category>colorant pentru hirtie</category><category>Culoare galbena</category><category>derivat fucsona</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/aurina/</guid>
		<description><![CDATA[Aurina
~~~~~~
        Colorant &#8220;trifenil-metanic acid&#8220;, derivat al fucsonei.
                                 ____
         [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Aurina</strong>
~~~~~~
        Colorant &#8220;<strong>trifenil-metanic acid</strong>&#8220;, derivat al fucsonei.</pre>
<pre>                                 ____
                               //    \\
                              &lt;        &gt;-OH
               ____         /  \ ____ /
             / ---- \     /      ----
        O = &lt;        &gt; = C                       aurina
             \ ____ /     \      ____
               ----         \  //    \\
                              &lt;        &gt;-OH
                               \ ____ /
                                 ----
<strong>Culoare galbena</strong>, insolubila in apa, solubile in alcool si acid acetic. Se
foloseste drept <strong>colorant pentru hirtie</strong>.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=colorant" rel="tag">colorant</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=colorant-pentru-hirtie" rel="tag">colorant pentru hirtie</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=culoare-galbena" rel="tag">Culoare galbena</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=derivat-fucsona" rel="tag">derivat fucsona</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/aurina/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Cristal-violet</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/cristal-violet/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/cristal-violet/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 Nov 2007 14:53:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Colorants]]></category>
<category>colorant trifenil metanic</category><category>Cristal</category><category>culoare violet albastruie</category><category>violet</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/cristal-violet/</guid>
		<description><![CDATA[Cristal-violet
~~~~~~~~~~~~~~
        Formeaza cristale frumoase de culoare violet-albastruie. Se
intrebuinteaza pentru colorarea lanii, a bumbacului mordansat si in cantitati
mari la fabricarea cernelurilor violete. Este un colorant
&#8220;trifenil-metanic bazic&#8221;.


colorant trifenil metanic, Cristal, culoare violet albastruie, violet]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Cristal-violet</strong>
~~~~~~~~~~~~~~
        Formeaza cristale frumoase de <strong>culoare violet-albastruie</strong>. Se
intrebuinteaza pentru colorarea lanii, a <strong>bumbacului mordansat</strong> si in cantitati
mari la <strong>fabricarea cernelurilor violete</strong>. Este un colorant
&#8220;trifenil-metanic bazic&#8221;.</pre>
<p align="center">
<pre><a href="http://nitro.t2i.info/cristal-violet/cristal-violet/" rel="attachment wp-att-241" title="Cristal Violet"><img src="http://nitro.t2i.info/wp-content/uploads/2007/11/cristal-violet.png" alt="Cristal Violet" /></a></pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=colorant-trifenil-metanic" rel="tag">colorant trifenil metanic</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=cristal" rel="tag">Cristal</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=culoare-violet-albastruie" rel="tag">culoare violet albastruie</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=violet" rel="tag">violet</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/cristal-violet/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Virnantul</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/virnantul/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/virnantul/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 Nov 2007 14:50:55 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Plante Otravitoare]]></category>
<category>alacaloizi</category><category>derivati cumarinici</category><category>Ruta de gradina</category><category>Ruta de muri</category><category>Ruta graveolens</category><category>rutozid</category><category>Virnant</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/virnantul/</guid>
		<description><![CDATA[Virnantul (Ruta graveolens L.)
&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;
        Cunoscuta si sub denumirea de Ruta de gradina sau Ruta de muri, este
o planta cultivata in gradini, devenind in unele zone sudice subspontana. Desi
cunoscut si utilizat inca din antichitate, virnantul, datorita toxicitatii,
are utilizari limitate in terapeutica. Intreaga planta contine alacaloizi
intre care: schimianina si graveolina [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Virnantul</strong> (Ruta graveolens L.)
&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;
        Cunoscuta si sub denumirea de <strong>Ruta de gradina</strong> sau <strong>Ruta de muri</strong>, este
o planta cultivata in gradini, devenind in unele zone sudice subspontana. Desi
cunoscut si utilizat inca din antichitate, virnantul, datorita toxicitatii,
are utilizari limitate in terapeutica. Intreaga planta contine <strong>alacaloizi</strong>
intre care: schimianina si graveolina in fructe si gama-fagarina in radacini.
Uleiul volatil este format din metilnonilcetona, metilheptil si
metilactilcetona. Desi planta contine cantitati apreciabile de <strong>rutozid</strong>, nu
este intrebuintata pentru obtinerea acestuia.
        Partile aeriene ale plantei mai contin <strong>derivati cumarinici</strong> intre care
mentionam bergaptenul si xantotoxina, care au actiune iritanta asupra pielii.
        Actiunea principala este cea <strong>emenagoga</strong>, fapt pentru care a fost
utilizata in scopuri abortive. datorita actiunii puternic emenagogene, care
este insotita de metroragii puternice, utilizarea ei in acest scop este extrem
de periculoasa.
        In ultimul deceniu, peste hotare s-au izolat din aceasta planta unele
substante noi cu <strong>actiune antispastica</strong>, prin tehnici speciale de indepartare a
alcaloizilor cu actiune toxica.
        In cazul utilizarii preparatelor din aceasta specie in scopuri
abortive, efectele nocive se manifesta prin gastroenterite grave, excitatie
urmata de depresiune, hipotermie, puls lent, poliurie, inflamarea uterului,
hemoragii uterine puternice, tulburari esnzoriale, somnolenta, coma, moarte.</pre>
<p align="center"><a href="http://nitro.t2i.info/virnantul/ruta-graveolens/" rel="attachment wp-att-245" title="Ruta graveolens"><img src="http://nitro.t2i.info/wp-content/uploads/2007/11/ruta-graveolens.jpg" alt="Ruta graveolens" /></a></p>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=alacaloizi" rel="tag">alacaloizi</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=derivati-cumarinici" rel="tag">derivati cumarinici</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=ruta-de-gradina" rel="tag">Ruta de gradina</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=ruta-de-muri" rel="tag">Ruta de muri</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=ruta-graveolens" rel="tag">Ruta graveolens</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=rutozid" rel="tag">rutozid</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=virnant" rel="tag">Virnant</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/virnantul/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Indantren</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/indantren/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/indantren/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 Nov 2007 14:47:04 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Colorants]]></category>
<category>Albastru indantren</category><category>antrachinona</category><category>vopsirea bumbacului</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/indantren/</guid>
		<description><![CDATA[Indantren (Albastru indantren)
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
        Se obtine prin topirea 2-amino-antrachinonei cu KOH la 250øC
                 O
                &#124;&#124;    [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Indantren</strong> (Albastru indantren)
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
        Se obtine prin topirea 2-amino-antrachinonei cu KOH la 250øC</pre>
<pre>                 O
                ||                                   O
         // \  /  \  / \\                           ||
        |    ||    ||    |                   // \  /  \  / \\
        |    ||    ||    |                  |    ||    ||    |
         \ /  \  /  \ // \                 |    ||    ||    |
                ||         NH2               \\ /  \  /  \ // \
                O                  KOH              ||    |    NH   O
                                  ------&gt;            O   HN    |    ||
                 O                 250øC                   \ // \  /  \  / \\
     H2N         ||                                         |    ||    ||    |
        \ // \  /  \  / \\                                  |    ||    ||    |
         |    ||    ||    |                                  \\ /  \  /  \ //
         |    ||    ||    |                                         ||
          \\ /  \  /  \ //                                           O
                 ||
                  O</pre>
<pre>        Este o <strong>pulbere neagra</strong>, insolubila in apa, a carei cada este de <strong>culoare
albastru-inchis</strong>.
        Culoarea rezista la lumina si spalare. Este utilizata pentru <strong>vopsirea
bumbacului</strong>.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=albastru-indantren" rel="tag">Albastru indantren</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=antrachinona" rel="tag">antrachinona</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=vopsirea-bumbacului" rel="tag">vopsirea bumbacului</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/indantren/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Viscul</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/viscul/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/viscul/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 Nov 2007 14:18:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Plante Otravitoare]]></category>
<category>otravuri</category><category>paralizie bulbara</category><category>saponozide triterpenice</category><category>stop CARDIAC</category><category>Viscum album</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/viscul/</guid>
		<description><![CDATA[Viscul
Viscul (Viscum album L.)
&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;
        Este o specie semiparazita, cunoscuta de toti datorita obiceiului ca
de Anul Nou sa se ornamenteze lustrele si lampadarele cu crengute de visc cu
bobite albe (fructe).
        In special viscul recoltat de pe plop, artar, tei si salcie este [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Viscul</strong>
Viscul (Viscum album L.)
&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;
        Este o <strong>specie semiparazita</strong>, cunoscuta de toti datorita obiceiului ca
de <strong>Anul Nou</strong> sa se ornamenteze lustrele si lampadarele cu crengute de visc cu
bobite albe (fructe).
        In special viscul recoltat de pe plop, artar, tei si salcie este foarte
toxic. Viscul de pe mesteacan, brad, frasin, mar si par este folosit la
obtinerea  unor medicamente cu actiune hipotensiva si citostatica, binenteles
in produse farmaceutice precis dozate si utilizate numai la recomandarea
medicului.
        Compozitia chimica este diferita, in functie de planta gazda. Din visc
s-au izolat <strong>saponozide triterpenice</strong>, betaamirina, derivati ai acidului
oleanolic, viscotoxina, viscolul, amine (colina si acetilcolina), beta-
feniletilamina, substante grase, substante de natura glicozidica etc.
        Utilizarile ca medicament se bazeaza in special pe substante de natura
triterpenica, derivati de colina si viscotoxina.
        Intoxicatia se caracterizeaza prin <strong>paralizie bulbara</strong>, aritmie si stop
cardiac si respirator.</pre>
<p align="center"><a href="http://nitro.t2i.info/viscul/viscum-album/" rel="attachment wp-att-247" title="Viscum album"><img src="http://nitro.t2i.info/wp-content/uploads/2007/11/viscum-album-tree.jpg" alt="Viscum album" /></a></p>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=otravuri" rel="tag">otravuri</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=paralizie-bulbara" rel="tag">paralizie bulbara</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=saponozide-triterpenice" rel="tag">saponozide triterpenice</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=stop-cardiac" rel="tag">stop CARDIAC</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=viscum-album" rel="tag">Viscum album</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/viscul/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Alizarina</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/alizarina/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/alizarina/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 Nov 2007 12:52:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Colorants]]></category>
<category>coloranti sintetici</category><category>culoare rosie portocalie</category><category>culoarea rosie</category><category>mordantii</category><category>substanta cristalina</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/alizarina/</guid>
		<description><![CDATA[Alizarina
~~~~~~~~~
1,2 -dihidroxi-antrachinona.
        Se gaseste in radacinile de roiba(garanta) sub forma unei glicozide
Se obtine prin topirea alcalina a sarii de sodiu a acidului
2-antrachinon-sulfonic in prezenta unui oxidant (clorat, azotat de potasiu):
                O   [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Alizarina</strong>
~~~~~~~~~
1,2 -dihidroxi-antrachinona.
        Se gaseste in <strong>radacinile de roiba</strong>(garanta) sub forma unei glicozide
Se obtine prin topirea alcalina a sarii de sodiu a acidului
2-antrachinon-sulfonic in prezenta unui oxidant (clorat, azotat de potasiu):</pre>
<pre>                O                                    O    OH
                ||                                  ||    |
         // \  /  \  / \\ -SO3Na     NaOH    // \  /  \  / \\ -SO3Na  NaOH
        |    ||    ||    |        +  ------&gt;|    ||    ||    |       -------&gt;
        |    ||    ||    |             O2   |    ||    ||    |       -Na2SO3
         \\ /  \  /  \ //                    \\ /  \  /  \ //
                ||                                  ||
                 O                                   O</pre>
<pre>                O     OH
                ||    |
         // \  /  \  / \\ -OH
        |    ||    ||    |
        |    ||    ||    |
         \\ /  \  /  \ //
                ||
                 O</pre>
<pre>        este o <strong>substanta cristalina</strong>, de <strong>culoare rosie-portocalie</strong>, putin
solubila in apa. Se topeste la 290øC. Cu mordantii de Al da <strong>culoarea rosie</strong>;
cu cei de fier, da <strong>negru-violet</strong>; cu cei de crom, da <strong>violet-bruna</strong>. Se vopseste
<em>bumbacul, lina si matasea</em>. Culorile sunt rezistente.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=coloranti-sintetici" rel="tag">coloranti sintetici</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=culoare-rosie-portocalie" rel="tag">culoare rosie portocalie</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=culoarea-rosie" rel="tag">culoarea rosie</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=mordantii" rel="tag">mordantii</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=substanta-cristalina" rel="tag">substanta cristalina</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/alizarina/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Aliaje de fier</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/aliaje-de-fier/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/aliaje-de-fier/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 Nov 2007 12:43:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Aliaje]]></category>
<category>Aliaje fier</category><category>aliaje fier carbon</category><category>fonte</category><category>oteluri</category><category>oteluri aliate</category><category>plasticitate fonta</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/aliaje-de-fier/</guid>
		<description><![CDATA[Aliaje de fier
~~~~~~~~~~~~~~
Dintre cele mai importante si numeroase sunt aliajele de tip
fier-carbon (fontele si otelurile).
        Fontele sunt aliaje de fier cu continut de peste 1,7% carbon si de
alte elemente ca: siliciu, mangan, sulf si fosfor. Propietatea caracteristica
a lor este lipsa de plasticitate.
       [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Aliaje de fier</strong>
~~~~~~~~~~~~~~
Dintre cele mai importante si numeroase sunt aliajele de tip
<strong>fier-carbon</strong> (<em>fontele si otelurile</em>).
        Fontele sunt aliaje de fier cu continut de peste 1,7% carbon si de
alte elemente ca: siliciu, mangan, sulf si fosfor. Propietatea caracteristica
a lor este <em>lipsa de plasticitate</em>.
        Otelurile sunt <strong>aliaje fier-carbon</strong> cu 0,1-1,7% C, 0,3% Si, 0,6% Mn,
0,05% P, si 0,05% S. Otelurile cu mai putin de 0,5% C se numesc fier forjabil.
Otelurile bogate in carbon, cu cca. 1,4% C sunt deosebit de dure si se
utilizeaza la fabricarea <em>sculelor aschietoare</em>. Otelurile care mai contin si
alte metale  (Ti, V, Cr, Mo, W, Co, Ni) se numesc <strong>oteluri aliate</strong> si se
folosesc in scopuri speciale.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=aliaje-fier" rel="tag">Aliaje fier</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=aliaje-fier-carbon" rel="tag">aliaje fier carbon</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=fonte" rel="tag">fonte</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=oteluri" rel="tag">oteluri</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=oteluri-aliate" rel="tag">oteluri aliate</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=plasticitate-fonta" rel="tag">plasticitate fonta</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/aliaje-de-fier/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Aliaje cu cupru</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-cupru/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-cupru/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 Nov 2007 12:41:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Aliaje]]></category>
<category>Aliaje cupru</category><category>alpaca</category><category>constantan</category><category>cupru</category><category>melchior</category><category>Metale</category><category>nichelina</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-cupru/</guid>
		<description><![CDATA[Aliaje cu cupru
~~~~~~~~~~~~~~~
Cuprul formeaza numeroase aliaje binare cu diferite elemente,
dintre care cele mai importante sunt alamele si bronzurile.
Cuprul mai formeaza aliaje cu nichelul, care pot fi de constructi sau
electrotehnice. Aliajele de constructie, cunoscute sub denumirea de melchior
(Ni-Cu cu Fe si Mn) si alpaca (Cu-Ni-Zn), sunt foarte rezistente la coroziune.
Dintre aliajele electrotehnice se remarca constantanul (40% [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Aliaje cu cupru</strong>
~~~~~~~~~~~~~~~</pre>
<pre>Cuprul formeaza numeroase aliaje binare cu diferite elemente,
dintre care cele mai importante sunt alamele si bronzurile.
Cuprul mai formeaza aliaje cu nichelul, care pot fi de constructi sau
electrotehnice. Aliajele de constructie, cunoscute sub denumirea de <strong>melchior</strong>
(Ni-Cu cu Fe si Mn) si <strong>alpaca</strong> (Cu-Ni-Zn), sunt foarte rezistente la coroziune.
Dintre aliajele electrotehnice se remarca <strong>constantanul</strong> (40% Ni-60% Cu) si
<strong>nichelina</strong> (Cu-Ni-Zn), utilizate ca rezistente electrice.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=aliaje-cupru" rel="tag">Aliaje cupru</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=alpaca" rel="tag">alpaca</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=constantan" rel="tag">constantan</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=cupru" rel="tag">cupru</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=melchior" rel="tag">melchior</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=metale" rel="tag">Metale</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=nichelina" rel="tag">nichelina</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/aliaje-cu-cupru/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Tulichina</title>
		<link>http://nitro.t2i.info/tulichina/</link>
		<comments>http://nitro.t2i.info/tulichina/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 01 Sep 2007 21:35:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator>byrev</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Plante Otravitoare]]></category>
<category>arezina</category><category>dafnoziduldafnoretina</category><category>Daphne mezereum</category><category>dermatoze</category><category>dureri e dinti</category><category>revulsiv</category><category>umbeliferona</category>
		<guid isPermaLink="false">http://nitro.t2i.info/tulichina/</guid>
		<description><![CDATA[Tulichina (Daphne mezereum L.)
&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;
        Cunoscuta si sub numele de &#8220;liliac de munte&#8220;, Tulichina este un
subarbust raspindit in special in zona coniferelor. Inainte de aparitia
frunzelor se formeaza florile de culoare roz-liliachie si foarte placut
parfumate. Infloreste primavara foarte de vreme, cind mai exista inca petice
de zapada. Fructele, la inceput verzi, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<pre><strong>Tulichina</strong> (<strong>Daphne mezereum</strong> L.)
&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;
        Cunoscuta si sub numele de &#8220;<strong>liliac de munte</strong>&#8220;, Tulichina este un
subarbust raspindit in special in <em>zona coniferelor</em>. Inainte de aparitia
frunzelor se formeaza florile de culoare <em>roz-liliachie</em> si foarte placut
<em>parfumate</em>. Infloreste primavara foarte de vreme, cind mai exista inca petice
de zapada. Fructele, la inceput verzi, se coloreaza in <em>rosu</em>.</pre>
<p align="center"><img src="http://nitro.t2i.info/wp-content/uploads/2007/09/daphne-mezereum-2.jpg" alt="Daphne mezereum" /></p>
<pre>        Atit fructele cit si scoarta de Tulichina sunt  toxice datorita unor
substante active pe care le contin: <strong>dafnoziduldafnoretina</strong>, <strong>umbeliferona</strong>, o
<em>arezina</em> iritanta cu proprietati vezicante. In medicina empirica se utilizeaza
diferite preparate obtinute din scoarta subarbustului in <em>dermatoze</em> greu
vindecabile, in <em>dureri reumatice</em>, ca <em>revulsiv</em>, in <em>dureri de cap</em> si de <em>dinti</em>
sau ca <em>insecticid</em>. Aceste utilizari au fost parasite datorita toxicitatii si
iritarii tegumentelor pe care se aplica preparatele din aceasta planta.</pre>
<p align="center"><img src="http://nitro.t2i.info/wp-content/uploads/2007/09/daphne_mezereum-frucht2.jpg" alt="Daphne mezereum" /></p>
<pre>        Intoxicatiile se amnifesta prin midriaza, inflamatia cavitatii bucale
si tulburari digestive manifestate prin colici puternice, scaune violente,
insotite de melena, convulsii, tulburari respiratorii si circulatorii.</pre>
<a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=arezina" rel="tag">arezina</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=dafnoziduldafnoretina" rel="tag">dafnoziduldafnoretina</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=daphne-mezereum" rel="tag">Daphne mezereum</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=dermatoze" rel="tag">dermatoze</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=dureri-e-dinti" rel="tag">dureri e dinti</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=revulsiv" rel="tag">revulsiv</a>, <a href="http://nitro.t2i.info/index.php?tag=umbeliferona" rel="tag">umbeliferona</a>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://nitro.t2i.info/tulichina/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
	</channel>
</rss>
