Nitro

Rostopasca (Chelidonium majus L.)
---------------------------------
        Cunoscuta si sub denumirea populara de iarba de negi sau negelarita,
rostopasca este una dintre cele mai vechi plante medicinale utilizate in zona
noastra geografica. Denumirea ei stiintifica, care vine din limba greaca,
inseamna "iarba rindunicii" deoarece ea infloreste prima data la venirea
rindunicilor, iar a doua oara la plecarea lor.
        Este usor de recunoscut: in momentul in care se rupe o frunza sau
ramura, imediat musteste un suc galben, care in contact cu aerul devine
portocaliu, apoi brun-portocaliu. Este singura specie din flora tarii noastre
care are latex galben-portocaliu.
        Toate partile plantei contin alcaloizi din grupa naftofenantridinei:
chelidonina, homo si oxichelidonina, cheleritrina si sanguinarina; alcaloizi
din grupa berberinei si protobrberinei; alcaloizi din grupa protopinei;
cantitati mici de berberina si sparteina; rezine; ulei volatil; substante de
natura flavonoidica; saponozide etc. Deci o compozitie chimica extrem de
complexa.

        Chelidonina si homochelidonina au actiune asemanatoare morfinei,
inducind efecte narcotice si sedative, efecte deprimante ale miocardului si
ale centrilor nervosi superiori. Relaxeaza musculatura neteda a vaselor mari,
in special coronarelor, iar asupra respiratiei alcaloizii au o actiune
stimulatoare. Sanguinarina are actiune excitanta asupra centrilor medulari.
Cheleritrina coboara presiunea arteriala si stimuleaza peristaltismul
intestinal si contractiile uterine.Chelidonina diminueaza tonus musculaturii
netede intestinale, uterine si bronhiale, avind actiune similara cu a
papaverinei, dar cu o toxicitate mai redusa decit a acesteia.
        Substantele active din planta prezinta si actiune antibiotica, iar dupa unele
cercetari mai recente si actiune antitumorala de tip colchicinic. Desi
cunoscuta si utilizata din antichitate si pina in prezent in formula
diferitelor ceaiuri medicinale sau produse farmaceutice pentru tratamentul
afectiunilor hepato-biliare, colecistopatii si in ciroza hepatica initiala,
utilizarea preparatelor din aceasta specie prezinta si riscuri terapeutice, in
special prin supradozare. Doza maxima pentru 24 ore este stabilita la 1 g
planta uscata. In caz de supradozare, simptomele toxice se manifesta prin
tulburari nervoase si digestive (greata, varsaturi, gastralgie, diaree),
hematurie, coma, moartea survenind prin paralizia centriilor respiratori. Atit
pulberea de planta, cit si latexul sunt foarte iritante pentru ochi.

Rostopasca este folosita in combaterea negilor, bataturilor, cheliei (alopeciei),
ca adjuvant in tratarea tuberculozei pielii, tratarea ranilor, fistulelor,
psoriazisului si fortifica parul.