colorant» colorant pentru hirtie» Culoare galbena» derivat fucsona» Aurina
~~~~~~
Colorant "trifenil-metanic acid", derivat al fucsonei.
____
// \\\\
< >-OH
____ / \\ ____ /
/ ---- \\ / ----
O = < > = C aurina
\\ ____ / \\ ____
---- \\ // \\\\
< >-OH
\\ ____ /
----
Culoare galbena, insolubila in apa, solubile in alcool si acid acetic. Se
foloseste drept colorant pentru hirtie.
aliaje binare» Aur» magneti» rezistente electrice» rotanium» silimanal» tehnica dentara» Aliaje de aur si argint
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Argintul formeaza aliaje tip solutii solide cu aurul
si paladiul, aliaje cu eutenitic si bismut, plumb, rodiu, cupru, taliu, si
aliaje tip combinatii intermetalice cu celelalte elemente (Li, Be, Mg, Zn, Cd,
Sn, Sb, Zr etc.). Aliajele de tip Ag-Sn-Al, se utilizeaza ca rezistente
electrice, cele de tip Ag-Mn-Al , denumite silimanal, la confectionarea de
magneti permanenti, iar aliajele de tip Ag-Sn-Pb, Ag-Cd-Sn, Ag-Sn-Cu-Zn se
folosesc in tehnica dentara.
Aurul formeaza aliaje binare de tip solutii cu argintul, cuprul,
nichelul, paladiul si platina. Cu celelalte metale (Na, K, Al, In, Sn, Pb, Bi
, Zn, Cd), aurul formeaza compusi intermediari.
Aliajele de Au-Ag se folosesc la confectionarea contactelor electrice
si in telefonie, iar cele de tip Au-Pt-Cu in tehnica dentara. Aurul are o
larga utilizare in tehnica bijuteriilor, prin aliere cu Cu si Ag.
De exemplu aurul de 15 carate contine:58% Au, 14 -28% Cu, 4-28% Ag, iar aurul
de 18 carate: 75% Au, 10-20% Ag, 5-15% Cu. Aliajul Au-Pd cu 10-20% Pd se
numeste rotanium.
cocosei» Flori» plante» Ruscuta» spanz» Ruscuta de primavara (Adonis vernalis L.)
-----------------------------------------
Avind numeroase denumiri populare intre care mentionam buruiana
calului, cocosei, degetei galbeni, iarba de talan, spint, spinz galben etc.,
Adonis este o specie erbacee perena de 10-40 cm inaltime. Partea subterana
consta dintr-un rizom scurt si tare de culoare brun-inchis; tulpina aeriana,
cea florifera este dreapta, ramificata, fara peri si cu numeroase frunze penat
-secate. Florile sunt solitare, mari pina la 8 cm in diametru, cu petale
galben-aurii stralucitoare, cu numeroase stamine si pistile. Infloreste in
lunile aprilie si mai in locuri insorite, pe coaste abrupte, in pasuni si
finete uscate, preferind solurile calcaroase din zonele de ses si pina in cele
montane si, de asemenea. Este o specie raspindita mai ales in judetele Cluj,
Bistrita-Nasaud, Alba, Hunedoara, Sibiu si Mures, dar poate fi intilnita si in
Dobrogea (jud.Tulcea) si in Oltenia.
Partile aeriene ale plantei contin glicozide cardiotonice: adonitoxina
,similara convalotoxinei (din Convallaria majalis - lacrimioarele). Mai sunt
prezenti si alti glicozizi: adonidozidul si adonivernozidul (ce contine
cimarina care, prin hidroliza, da strofantidina). Mai intilnim suponine,
retine, colina, fitosteroli, acizii palmitic si linoleic, vernadina etc.
Actiunea terapeutica principala (in preparate bine dozate) este cea
tipic digitalic, prezentind avantajul ca in timp nu se acumuleaza in organism.
Trebuie mentionat faptul ca daca se dapajeste 1 g o data si 3 g pe zi
(planta uscata) pot surveni accidente nedorite. Aceasta se manifesta prin
accelerarea batailor inimii, actiune asemanatoare digitalicelor, dar, datorita
eliminarii rapide, actiunea este mult mai fugace. La doze mai mari dcit cele
indicate apar fenomenele de aritmie si oprirea inimi in diastola.
alcaloizi» maselarita» matraguna» Atropina
--------
Se gaseste in matraguna, lauri, si maselarita impreuna cu alti
alcaloizi.
Este o substanta solida, cu punct de topire 116øC, inactiva optic.
In doze mici are proprietatea de a dilata pupila, de a paraliza
muschii de acomodare ai ochiului si de a micsora secretia unor glande cu
secretie interna. In cantitati mari este foarte toxica.
H2C ----- CH ----- CH2
| | |
| NCH3 CH-O-OC-CH-C6H5
| | | |
H2C ----- CH ----- CH2 CH2-OH
Dupa cum se vede structura de baza este asemantoare cu cocaina!
fumigene» reteta fumigena» Reteta de succes,testata practic cu aplicabilitate garantata !:) Fumigene ati facut toti dar fumigena de mai jos cu siguranta nu ati facuto. Fumigenele vazute in filmulete pe youtube sau glumele din copilarie cu staniol si mingi de pinpong ar trebui sa le uitati… reteta de mai jos devanseaza cu mult tot ceea ce a’ti vazut!
Eu i’am zis: Fumigena de Asalt 
– O cutie de bere mare (500 ml)
- Rumegus
- Azotat de amoniu
- Batoane de sulf
- petarde
- Optional: Acetona, Pulbere de Aluminiu si/sau Motorina.
Se face un amestec astfel:
* O cutie de bere de 500ml goala, nu e nevoie sa fie uscata.
* 3-4 maini de Rumegus, poate sa fie chiar si putin umed !
* Aproximativ un pumn de azotat de amoniu ( cam o jumatate de cana
de 200 ml ) se marunteste cat se poate de mult. Se poate folosi o rasnita de cafea.
* 1-2 batoane de sulf (sunt folosite pentru afumarea butoaielor de vin). Se piseaza foarte foarte bine, cat mai marunt posibil.
* Se amesteca ingredientele de mai sus si se introduc in mod fortat prin presare in cutia de bere. Atentie sa nu va taiati in tabla pe unde introduceti amestecul.
*doua-trei petarde folosite pentru initierea fumigenei. Se desfac doua petarde si praful rezultat din ele se pune la suprafata amestecului. Initial facei cu degetul o gaura mica in amestecul de rumegus, de ~ 2 cm unde turnati praful din petarde. Petarda ramasa intreaga o folositi pe rol de fitil. NU e nevoie sa folositi numai fitilul, ca sa ia foc mai repede o folositi intreaga dar obligatoriu rupeti partea din spate a petardei, acolo unde este un fel de gips presat. in felul acesta petarda nu va exploda dar initierea se va face mai rapid.
Cand totul e gata, asigurativa ca nu curge amestecul de initiere, se mai adauga putin amestec de fumigena deasupra gaurii si se preseaza ca sa nu curga in exterior. Asta dupa cum prindeti experienta. Puteti sa incercati si cu putina acetona initierea. Eventual in amestecul fumigenei puteti pune putina motorina. Asta o puteti face cand maruntiti azotatul de amoniu, amestecti o lingura, doua, de motorina cu praful respectiv. Nu prea multa. De asemenea daca aveti pulbere de Aluminiu la indemana, o lingura de AL mareste considerabil viteza de ardere respectiv viteza de reactie , si in consecinta cantitatea de fum va fi mult mai mare dar intr’un interval de timp mai scurt. Daca folositi alte ingrediente precum Al sau/si Motorina in plus, folositi putin mai mult azotat ~ 2/3 dontr’o cana.
* Se aseaza in pozitie verticala sau orizontala si se aprinde fitilul. Pozitia orizontala este mai de efect si fumul va sta mai mult la suprafata pamantului, deoarece presiunea de iesire a jetului de fum fiind foarte mare la o asezare verticala jetul de fum este expulzat la o inaltime de chiar 4-5 metri. Departativa putin, cativa m, ca sa nu va inecati cu fum. Ideal e sa fiti la min. 10 m de fumigena si sa nu stati in calea jetului de fum. Atentie, Nu aprindeti intr’o incinta inchisa, indiferent cat este de mare.
Fumigena va produce suficient fum incat sa umple orice spatiu pus la dispozitie. Nu adaugati alte substante care pot produce leziuni la plamani, de ex compusi cu Cl. Daca facieti o gluma asigurativa ca persoanele din incinte pot sa aiba acces usor in afara cladirii. Odata initiata fumigena, este aproape imposibil sa o mai opresti. Nu puneti mana pe cutie in timpul arderii, exista riscul sa va ardeti foarte grav.
* Folositi aceasta
reteta de fumigene in scopuri distractive sau educationale. NU FOLOSITI IN SALI DE CLASA, SALI DE SPORT, SCARA UNUI BLOC, IN CAMERE MICI, IN LIFT, IN GARI, AUTOBUZE, PIETE PUBLICE, etc. deoarece exista riscuri de intoxicatii cu fum precum si intreventia pompierilor deorece nu se cunoaste sursa fumului.Reusita depinde de indemanare si experienta!
Aliaje» contactel electrice» otel» oteluri aliate» zirconiu» zr» Aliaje cu zirconiu
~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Zirconiul desi are putine aliaje proprii cu utilizare
practica, se foloseste in cantitati mici ca adaos al aliajelor, carora le
amelioreaza proprietatile. Astfel, un adaos de numai 0,08-0,1% Zr mareste
rezistenta la compresieune si plasticitatea otelurilor de constructie, iar un
adaos de 1-10% Zr mareste rezistenta la uzura a otelurilor de taiere rapida
cu crom si wolfram. Otelurile cu 0,35% Zr si 3% Ni se folosesc la blindaje
deoarece au o mare rezistenta si se sudeaza bine. De asemenea, bronzurile si
alamele cu 12,5-35% Zr devin mai dure, mai rezistente mecanic si la coroziune.
Aliajele de tipul Fe-Al-Ti-Zr cu 65% Zr sunt rezistente la actiunea acizilor
sulfuric si clorhidric, iar aliajele de aur cu 3% Zr se utilizeaza la
fabricarea contactelor electrice.
alcaloizi» antispastic» atropina» buruiana de masele» ciumasca» Hyoscyamus niger» nebunarita» Maselarita (Hyoscyamus niger L.)
--------------------------------
Denumita popular in functie de regiunea geografica in care creste
nebunarita, masalar, buruiana de masele, ciumasca etc., este o specie ierboasa
bianuala, inalta pina la 1 m, cu miros neplacut, respingator, care dispare
dupa uscare.
Tulpina este rareori ramificata, acoperita de peri lungi pina la
0,5 cm. Frunzele sunt alterne, ovale cu marginile puternic scobite; florile
sunt amplasate la subsuoara frunzelor din virful tulpinii; corola este formata
din 5 petale unite de culoare galben-murdar, cu gitul violet si cu o retea de
vinisoare violet-rosietice. Fructul este o capsula cu capacel, iar in interior
sunt numeroase seminte sferice saureniforme de culoare brun-cenusie.
Creste in special in locuri puternic gunoite, in locuri necultivate,
pe linga drumuri.
Fiind inrudita cu matraguna, maselarita contine alacaloizi intre care
l-hiosciamina, scopolamina, atropina tropina, scopolamina. Alcaloidul
principal, hiosciamina se transforma prin uscare in atropina.
Alcaloizii din maselarita se folosesc in diferite produse farmaceutice
, precis dozate, ca antispastic al musculaturii netede, eterocolite spastice,
hipersecretii digestive si bronsite, in astm, in excitatii motorii maniacale,
in boala Parkinson. Empiric, semintele de maselarita se folosesc sub forma de
fumigatii in calmarea durerilor de masele, de unde si denumirea populara.
Intoxicatia cu maselarita se recunoaste prin uscarea gurii si sete
puternica. Pupila se dilata si este insensibila la lumina. Urmeaza ameteala,
dureri de cap, delir erotic si veselie exagerata, uneori accese de furie,
accelerarea pulsului si a respiratiei, halucinatii.
Daca moartea nu survine in 5-6 ore, sunt sanse de supravietuire.
Maselarita
sau Hyoscyamus niger
Chlaviceps purpurea» euforice» hipomanie» indol» lsd» Lyserg Saure Diethylamid» Lysergic Saure» sciziuni cromozomiale» L.S.D.
------
Se obtine prin condensarea acidului Lisergic (Lysergic Saure)
extras din ciuperca secarei cornute, cu dietilamida (Diethylamid), obtinind
"ACIDUL LISERGIC DIETILAMIDAT" , denumit pe scurt LSD -
(Lyserg Saure Diethylamid).
A fost sintetizat in 1938 de catre chimistii W.A. Stall si
Albert Hofmann de la fabrica de medicamente "Sandoz" din Bale (Elvetia).
Efecte secundare:Pe linii mari se aseamana cu efectele produse de
drogurile clasice, insa prezinta unele particularitati:
-in raport afectiv diminueaza emitivitatea
-plinsul si risul se intrepatrund sau se succed realizind componente cu
totul bizare.
-dispozitia devine euforica si axaltata, desi extrem de labila.
-proiectarea gindurilor sub forma de imgini vizuale
-ideatie hipomaniaca, (transformarea cimpului mental intr-o cascada de
idei, cu cele mai bizare si ilogice capricii asociative).
-sciziuni cromozomiale (provoaca serioase anomalii mintale si fizice,
urmasilor). -14% din cazuri.
Ciuperca parazita de pe secara cornuta contine 12 alcaloizi dintre
care cel mai important este "acidul lisergic" - derivat din 'indol'. Ea apare
indeosebi in verile calduroase pe spice, sub forma unor excrescente de culoare
mov. Ciuperca poarta numele de "Chlaviceps purpurea".
Chlaviceps purpurea
LSD
agenti chimici» Amalgam» Argint» Aur» compusi intermetalici» cupru» metale alcaline» Paladiu» piroforic» platina» Plutoniu» Amalgame
--------
Reprezinta un caz aparte de aliaje ale metelelor cu mercurul. Ele pot
fi constituite din solutii lichide, solutii solide, compusi intermetalici sau
amestecuri eterogene de compusi intermetalici in solutii de Hg.
Amalgamele se produc prin simplu contact al metalelor cu mercurul la
rece:
-metale alcaline
-alcalino-pamintoase
-Aur, Argint, Platina, Cupru
sau la anumite temperaturi:
-Aluminiu
-Paladiu
Formarea lor are loc cu degajare de caldura, mai ales a celor cu metalele
alcaline. In numeroase cazuri, in cadrul unui sistem M-Hg rezulta o suita de
compusi intermetalici.
Ex:
--
In cazul amalgamului de Na, au fost identificati compusii :
NaHg6, NaHg4, Na3Hg2
NaHg, Na5Hg2, Na3Hg
Na7Hg8, NaHg2;
Amalgamele cu continut mic de metal strain sunt lichide, air cele cu
continut mare sunt solide, uneori cristalizate. Prin incalzire, amalgamele se
descompun in elemente, iar cele ale metalelor alcaline sau cu Al sunt usor
alterabile in aer sau in apa.
Depuse pe suprafata metalelor rezistente fata de agenti chimici,
acestea devin active. Al descompune apa la rece cu degajare de O2, explicatia
fiind datorata faptului ca amalgamele indeparteaza pelicula protectoare si
aderenta de oxid.
Amalgamele de Plutoniu sunt piroforice.
agenti» chimie» farmacie» industria chimica» mercur» microscop» naoh» stomatologie» torr» zinc» Mercurul este elementul chimic aflat pe cea de-a 80-a poziţie în tabloul lui Mendeleev, cu simbolul Hg (din latinescul hydroargentum, argint lichid). Acesta este singurul metal din tabelul periodic al elementelor care este lichid la temperatura camerei ( luand tem,peratura camerei drept 20 de grade Celsius. Cesiul se topeste in jurul a 25 de grade iar galiul la 38 de grade), punctul de fuziune fiind -38 grade Celsius.Mercurul este un elemenmt cu densitate foarte mare( aproximativ 13,5 grame/ centimetru cub). Mercurul metalic se intrebuinteaza la fabricarea termometrelor, barometrelor, aerometrelor . Sarurile mercurului se folosesc in laboratoare si in medicina. De exemplu HgCl2 ( clorura mercuroasa) se foloseste ca desinfectant extern atunci cand alcoolul nu se poate folosi iar apa oxigenata sau rivanolul nu asigura o asepsie destul de temenica( de exemplu la recoltarea sangelui pentru determinarea alcoolemiei). Tot clorura mercuroasa se foloseste in laboratoarele de anatomie patologica ca si fixator la prepararea unor lame cu materie de analizat la microscop. Fulminatul de mercur se intrebuinteaza la fabricarea explozibililor(in special a capselor detonante) dar are dezavantajul; de a improsca cu picaturi de mercur metalic la momentul exploziei. Oxidul de mercur ( rosu, HgO) se intrebuinteaza la prepararea unor vopsele pentru protejarea metalelor. Clorura mercuroasa se mai intrebuinteaza la fabricarea fetrului pentru palarii. Calomelul se intrebuinteaza la electrozi pentru electroliza si electrodializa.
Utilizare:
Pe linga utilizarile in instalatiile electrochimice de laborator (polarografia ) si in termometre, se foloseste pe scara larga in industria chimica la fabricarea NaOH in electrizoare cu catod de mercur, iar in idustria extractiva la separarea aurului si argintului prin amalgamare.
Amalgamele de Na se folosesc ca agenti reducatori in chimie, iar cele de zinc si alte metale pentru plombe in stomatologie.
De asemenea joaca rolul de agent termic in reactoarele nucleare. Sarurile sale se utilizeaza in farmacie, iar “fulminatul de mercur” la detonarea explozivilor. Mai este folosit in pompele de difuzie cu mercur, care permit obtinerea unui vid inaintat de ordinul a 10e-10 torr, in lampile de iluminat etc.
ENG: Mercury
__________
Mercury is the only common metal liquid at ordinary temperatures. Mercury is sometimes called quicksilver. It rarely occurs free in nature and is found mainly in cinnabar ore (HgS) in Spain and Italy. It is a heavy, silvery-white liquid metal. It is a rather poor conductor of heat as compared with other metals but is a fair conductor of electricity. It alloys easily with many metals, such as gold, silver, and tin. These alloys are called amalgams. Its ease in amalgamating with gold is made use of in the recovery of gold from its ores.
The most important salts are mercuric chloride HgC12 (corrosive sublimate – a violent poison), mercurous chloride Hg2Cl2 (calomel, occasionally still used in medicine), mercury fulminate (Hg(ONC)2, a detonator used in explosives), and mercuric sulphide (HgS, vermillion, a high-grade paint pigment).
Organic mercury compounds are important – and dangerous. Methyl mercury is a lethal pollutant found in rivers and lakes. The main source of pollution is industrial wastes settling to the river and lake bottoms.
As mercury is a very volatile element, dangerous levels are readily attained in air. Mercury vapour should not exceed 0.1 mg m-3 in air. Air saturated with the vapour at 20°C contains mercury in a concentration far greater than that limit. The danger increases at higher temperatures. It is therefore important that mercury be handled with care. Containers of mercury should be securely covered and spillage should be avoided. Mercury should only be handled under in a well-ventilated area. If you are in possession of any mercury you are advised to contact a properly qualified chemist or public health laboratory for its safe disposal.
Small amounts of mercury spillage can be cleaned up by addition of sulphur powder. The resulting mixture should be disposed of carefully.
The physical appearance of mercury is well known because of its use in many thermometers. It was common to demonstrate the formation of mercury in the laboratory by heating mercury sulphide (cinnabar, HgS) but this is strongly discouraged today because of the toxicity of mercury vapours. Don’t do it! However, this method forms the basis of commercial extraction. The prepared cinnabar ore is heated in a current of air and the mercury vapour condensed.
HgS + O2 (600°C) → Hg (l) + SO2 (g)
The crude mercury is then washed with nitric acid and treated with air in order to remove impurities as oxides or into solution. Further purification is achieved by distillation at reduced pressure.
