Nitro

Spinzul (Helleborus purpurascens W. et K.)

------------------------------------------
        Este o specie care creste la marginea padurilor si in tufisurile din
regiunile de deal la peste 500 m altitudine si la munte. Planta este erbacee,
perena, inalta de 30-50 cm, cu tulpina aeriana dreapta, bifurcata. Frunzele
sunt alterne, lung petiolate si palmat secate cu 5-7 lobi. Florile sunt mari,
formate din 5 elemente, de culoare verde-purpurie spre margine. Infloreste
primavara devreme, incepind din februarie-martie.

spanz (bujotei)

        Radacinile se utilizeaza in medicina empirica veterinara pentru a
produce abcese de fixatie, in special la porcinele afectate de pesta. Intreaga
planta, in special rizomii si radacinile, contine heterozide (helebrozid),
saponozide (heleborina si heleboreina), care, sub forma de produse
farmaceutice precis dozate, au fost utilizate pentru actiunea cardiotonica,
dar numai sub supraveghere medicala. Planta mai contine si o lactona
nesaturata - protoanemonina. Intreaga planta este toxica.
        In cazul intoxicatiilor accidentale, simptomele se manifesta prin
salivatie puternica, greata, varsaturi repetate, dificultati la inghitire,
colici abdominale, diaree, ameteli, senzatie de greutate exagerata a capului,
sughituri, tremuraturi. Dupa aceste fenomene incep convulsii tetaniforme,
midriaza, slabirea si rarirea pulsului, dispnee, somnolenta si moarte.

Matraguna (Atropa belladonna L.)
--------------------------------
        Denumita popular in unele regiuni si cireasa lupului, este o planta
inalta, viguroasa, de 0,5-1,5 m. In pamint are o radacina pivotanta,
cilindrica, din care pornesc radacini secundare lungi de 40-50 cm, chiar pina
la 1m. In primul an se formeaza o singura tulpina aeriana, iar in cel de-al
doilea an din acelasi rizom cresc mai multe tulpini ramificate, groase de 1-2
cm, usor muchiate, de culoare verzuie batind intr-un violet-roscat.
Ramificatiile tulpinii pornesc chiar de la baza. Frunzele au marginea intreaga
, sunt de forma ovala, cu nervuri sub forma de retea la marginea limbului.
Petiolul este scurt. Florile sunt solitare, amplasate la axila frunzelor,
atirnind ca niste clopotei pe un peduncul de 1-1,5 cm; corola este tubuloasa,
cu marginea rasfrinta, de culoare brun-violet sau brun-roscat murdar, spre
interior batind spre brun-galbui cu vinisoare violete; fructele sunt bace
sferice de marimea unei cirese, care la inceput sunt verzui,apoi se coloreaza
in negru lucios, fiind insotite la baza de caliciul persistent ca o stea cu 5
raze. In interiorul fructului seafla numeroase seminte neregulate, de 1,5-2 mm
in diametru.
        Matraguna este prezenta in luminisurile de padure si taieturi din zona
fagului pina la limita inferioara a coniferelor, de multe ori alaturi de
zmeura si mure. 5-6 fructe consumate pot fi fatale pentru om.
        Toate partile plantei contin 0,2-0,7 % alcaloizi. Complexul alcaloidic
este format din alcaloizi volatili monociclici, ca priolidina, higrina,
belaradina etc., alacaloizi esteri ai tropanolului, ca hiosciamina, atropina,
atropamina sau apoatropina; esteri ai acidului atropic si beladoninei; esteri
ai scopanolului etc.
        In cazul intoxicatiilor accidentale, acestea se manifesta prin
uscarea gurii si a faringelui, urmata de senzatia de sete puternica. Pupila se
dilata si devine insensibila la lumina. Ca stare generala, se constata imediat
slabiciune musculara si ameteala. Urmeaza cefalee (durei de cap, migrena),
delir erotic, veselie exagerata, la unii accese de furie, pierderea memoriei
si a cunostintei, accelerarea pulsului si respiratiei, halucinatii. Uneori
apar eruptii scarlatiforme.
        In cazurile mortale, toate aceste simptome se accentueazafata se
contracta  si apar convulsii. Atunci cind moartea nu survine in 5-6 ore, sunt
sanse de supravietiure.
        In unele zone se practica o metoda nerecomandata de a "intari" tuica
de prune cu o cantitate mica (nu mortala) de frunze sau radacini de
matraguna!!!

Atropa belladonna – Matraguna

 Fructe matraguna

Flori Matraguna

 Matraguna

Lacrimioara
Lacrimioara (Convallaria majalis)
---------------------------------
        Substantele active pe care le contin delicatele si parfumatele flori
ale acestei specii (glicozide cu actiune cardiotonica), numita popular si
margaritarele, daca nu sunt precis dozate, sub forma de tinctura sau alte
preparate, pot prezenta pericol penru om. Toate partile plantei sunt toxice.
Simptomele intoxicatiilor se manifesta prin grata, varsaturi si colici
intestinale, in prima faza. Urmeaza apoi cantractii cardiace neregulate,
spasme ale muschilor respiratori, fibrilatie ventriculara, accelerarea
pulsului, scaderea presiunii arteriele,respiratie foarte lenta si profunda,
delir, coma, oprirea inimi in sistola.

Foto Convallaria majalis

Lacrimioara , Margaritar

Amoniac +  Etanol
~~~~~~~~~~~~~~~~~
        In cazul intoxicatiilor cu clor (0,02 mg Cl la un litru de aer
provoaca deja o tuse puternica), se miroase o batista udata cu amoniac (10%)
si etanol (96%), amestecate in parti egale.
_

        Se obtine din plantele dicotiledonate din familia cannabinaceelor, de
tipul: Cannabis "sativa, indica, sinnensin) care sunt inrudite cu cinepa
obisnuita "Cannabis vulgaris". Se extrage din plantele femele, ale cinepei.
Marijuana mai este denumita si "Canabis" (Kannabis).

Efecte secundare:
        -injectarea ochilor, dilatarea pupilelor
        -respiratie accentuata, uneori insotita de tuse
        -tensiune arteriala
        -senzatia de git uscat, greturi, varsaturi
        -inapetenta
        -uneori pofta de mincare accentuata
        -perturbarea acomodarii motorii (astenie)
        -unghiile se farimiteaza, par tern
        -insomnie.

Etapele intoxicatiilor:
        1) perioada cu caracter euforic de excitatie
        2) pseudohalucinatii, depersonalizare
        3) extaz
        4) somnolenta
        5) perioada de rememorare

Forme de consum: – fumat în forma pura sau în amestec cu tutun. – inhalare profunda cu fumul, substantele active sunt absorbite de organism prin capilarele pulmonare efectul se instaleaza dupa circa 10-20 de minute dupa începerea fumatului. – produse de confetarie cu continut de hasis, ceaiuri sau alte bauturi, efectul se instaleaza mai târziu (dupa 1 – 2 ore).

Substante active: Fiecare tip de marihuana contine THC (Tetra-hidro-cannabinol) principalele substante psihoactive ale acestor produse vegetale. Cu cat valoarea THC-ului este mai mare, cu atat mai puternice sunt efectele drogului. Substantele active din cannabis au o istorie îndelungata si plina de traditie, ca medicamente. În tarile Orientului si Americii latine, aceste substante sunt puternic raspândite si au indicatii de consum medicale si mai ales sociale.

Utilizare: Marihuana este uneori fumata intr-o pipa speciala, dar de cele mai multe ori intr-o tigara rasucita numita “joint”. La cei ce utilizeaza multa marihuana, THC-ul poate fi gasit in organism chair dupa saptamani de la incetarea folosirii drogului. Efecte si pericole în caz de abuz: Toate tipurile de marihuana au efect halucinogen de intensitate scazuta, perturband functiile creierului.