Nitro

Macul de gradina
Macul de gradina (Papaver somniferum L.)
----------------------------------------
        Este o specie exclusiv de cultura, cunoscuta inca din neolitic.
Culturile sunt raspindite in special in tarile temperate, mai ales in
Eurasia. In tara noastra se cultiva in special in zonele nordice pentru
seminte, care sunt comestibile, necontinind alcaloizi daunatori sanatatii.
        Restrictiv si sub supraveghere, se cultiva si pentru capsule, din
care se extrage morfina, alcaloid din ce in ce mai putin intrebuintat in
terapeutica.
        Alcaloizii din mac sunt concentrati in special in capsule imature din
al caror latex se prepara opiul, un amestec de cca 20 de alcaloizi dintre
care mentionam: morfina, tebaina, pseudomorfina, neopina, porfiroxima,
papaverina, laudanina, codamina, narcotina, narceina, narcotolina,
oxinarcotina, criptomina, protopina etc.
        Capsulele de mac, datorita alcaloizilor pe care le contin, au actiune
similara opiului si morfinei. Efectele principale ale alcaloizilor din mac se
exercita asupra cortexului, in special asupra centrilor durerii. In doze mici,
au actiune excitanta, producind euforie, apoi deprimare, cu indepartarea
senzatiei de durere, urmata de somnolenta. In doze mai mari, su actiune
hipnotica, facind parte dintre drogurile cele mai daunatoare pentru om.
Cei drogati cu alcaloizi din mac, in special cu morfina sau derivati de
semisinteza ai acesteia, isi pierd personalitatea si in foarte scurt timp
ajung la decadere fizica , psihica si morala, urmata de un sfirsit tragic in
cazul in care nu sunt supusi la tratamente de dezintoxicare. Datorita actiunii
farmacodinamice, prezentata sumar, utilizarea empirica in uzul intern a
infuziilor sau extractelor din capsule de mac este periculoasa si
contraidicata.
        Principalele simptome pe care le przinta preparatele pe baza de mac si
opiu:
        excitatie, euforie, apoi varsaturi urmate de depresie, anxietate, cu
        mioza putrenica, bradicardie, bradipne cu tulburari profunde
        respiratori si cianoza, halucinatii, transpiratii reci cu privire fixa
        , pareza generala, eventual convulsii pin asfixie, pareze urinare,
        oligurie, somnolenta, coma cu respiratie foarte profunda, moartea.

papaver somnifer

Macul de Gradina

Este un produs ce provine din alcalinizarea clorhidratului de morfina.
A fost descoperita in 1897, de chimistul german Dresser.
Efecte secundare:pe linga efectele sinonime cu cele provocate de morfina
        -convulsii
        -cianoze
        -sufocatii
        -intoxicatii ale hipotalamusului
          (inclinatii spre violenta)

Medicamente sintetice pe baza de Heroina:
        Dolantin, Dolosal, Demerol, Palfium, etc.

Heroina este un derivat al opiului, obţinut la sfârşitul secolului 19 prin sintetizarea morfinei. Produsă de compania Bayer Pharmaceuticals, heroina a fost exportată în 1898 în 23 de ţări din lume şi folosită în tratamentul afecţiunilor respiratorii.

Heroina sau diacetilmorfina este un derivat semisintetic opioid. Heroina a fost sintetizată prima oară în 1874 de către C.R. Alder Wright, un chimist englez care lucra la spitalul StMary. El a combinat morfina cu diferiţi acizi sau derivaţi ai acestora, iar atunci cînd a încălzit morfina în prezenţa anhidridei acetice timp de mai multe ore a obţinut un produs pe care el l-a numit diacetilmorfina(heroina). Felix Hoffmann de la Bayer, a sintetizat heroina la 11 zile de la obţinerea aspirinei. Temîndu-se de eventualele efecte adverse ale aspirinei, Bayer înregistrează compusul sub denumirea de Heroin ca trademark (marca fabricii). Din anul 1898 pînă în 1910 a fost etichetată ca fiind un derivat substituit al morfinei, utilizat pentru tratarea tusei iritative la copii.

1914 Legea produselor narcotice, introdusă în Congresul American de Harrison stipulează ca ilegală producerea şi posesia heroinei în SUA. Spre deosebire de SUA şi nu numai, heroina este folosită în Marea Britanie (sub denumirea de diacetilmorfina), pentru tratarea durerilor acute, a infarctului de miocard, a edemului pulmonar şi a durerii cronice.

Producerea heroinei

Ca materie primă pentru obţinerea heroinei este opiul obţinut prin procesele de rafinare. spre deosebire de LSD(diamida acidului lisergic), sinteza heroinei presupune solide cunoştinţe de sinteză chimică şi de chimie. O heroină pură este foarte greu de obţinut în primul rînd datorită faptului că substanţele care intră în sinteza heroinei sunt din ce în ce mai greu de obţinut din cauza reglementărilor drastice, dar şi datorită faptului că ultima fază din sinteza heroinei este foarte greu de produs avînd şi un potenţial periculos foarte mare.Etapele de lucru sunt:

* morfina este izolată din opiul brut (prin dizolvare în apă în prezenţa de carbonat de calciu, iar precipitatul este tratat cu amoniac).
* morfina este tratată cu anhidridă acetică în cantităţi egale, timp de circa 6 ore la temperatura de 850
* purificarea moderată în prezenţă de apă şi acid clorhidric, cu adaos de carbonat de calciu(momentul introducerii carbonatului de calciu depinde de chimistul care execută purificarea)
* încălzirea heroinei rezultate cu un amestec de alcool şi cărbune activat pînă la evaporarea alcoolului
* acest al 5-lea pas este opţional datorită periculozităţii sale. Prin acest pas se obţine o heroina foarte pură destinata uzului injectabil ( aşa numita heroină nr 4). Heroina deja purificată este supusă (după prealabila dizolvare în alcool) acţiunii unui amestec format din eter şi acid clorhidric. Pericolul este dat de volatilitatea eterului şi de potenţialul său exploziv.De obicei heroina pentru uy este diluatăcu lactoză , amidon, pentru a creşte numărul de doze.

        Se prezinta sub forma unor cristale incolore,(cristalizeaza in prisme
), cu punct de topire 254øC si gust amar,foarte putin solubila in apa si este
levogira.
Se extrage din sucul de Mac cu alcool sau cu acid clorhidric diluat. De
asemenea se mai poate extrage si din opiu.
In cantitati mici este narcotica, iar in cantitati mari conduce la coma.

Efecte secundare:
        - este afectat pancreasul si ficatul.
        - afectarea ovarelor, duce la serilitate.
        - sunt afectati centrii nervosi si anumite glande
A fost descoperita de J.Seguin, chimist, 1804.

Formula:
C17H19O3N

Termenul provine de la numele lui Morpheu, zeul visurilor în mitologia greacă. Este principalul agent activ din opiu (sub formă de meconat), concentraţia sa în extractul de opiu variind între 8 şi 14%, cu o medie de 10%. Este un analgezic foarte puternic.Face parte din grupa alcaloizilor morfinanici propriu-zişi alături de codeină si tebaină.

Se extrage din planta denumita "Papaver somnifer album" sau "macul
de opiu".  Planta contine ÷30 de alcaloizi, dintre care sase sunt cei mai
importanti.
        -morfina, codeina, narceina --> efecte saporifice respectiv somnifere
        -thebaina, papaverina, narcotina --> efecte excitante.

Efecte secundare:
        -tulburari digestive cu caracter cronic
        -sincope, palpitatii
        -aparitia bronsitelor, congestii pulmonare

        Opiul se extrage din seminte necoapte ale macului prin
metode mecanice (centrifugare, macerare  etc.).

Compoziţie chimică

10-13%alcaloizi totali, 10-15%apă, 20% zaharuri, acizi organici (meconic 5%, lactic. fumaric).

Obţinerea opiului:

Opiul se obţine numai pe cale manuală. Recoltarea are loc la circa 12 zile de la căderea petalelor florilor, atunci cînd capsulele ajung la dimensiunea maximă; ea se face prin intermediul scarificării (capsulele de mac sunt incizate cu nişte lame speciale numai pînă la jumătatea capsulei), operaţie desfăşurată numai pe timp frumos. Datorită inciziilor, latexul din capsulele de mac, alb la început se brunifică şi se coagulează. Astfel coagulat, se raclează cu ajutorul unui răzuitor din lemn sau din metal. Latexul rezultat se usucă la soare cu atenţie pînă cînd capătă consistenţa unei paste foarte dense şi este brunifiact complet este strîns în bucăţi de dimensiuni variabile şi presat în forme variabile. Conţine circa 10-12% alcaloizi, 10-15 % apă, acizi organici, rezine etc. Prin încălzirea opiului bază la temperaturi scăzute se obţine o soluţie de culoare maronie care supusă filtrării pentru îndepărtarea reziduurilor vegetale şi apoi evaporării are loc formarea unei pudre care reprezintă forma “opiu de fumat” cu un conţinut mult mai mare de morfină faţă de latex.