alcalin» C6H5CHO» glucoza» migdale amare» oxidarea catalitica» parfum» Benzaldehida
~~~~~~~~~~~~
C6H5CHO
Se gaseste in simburii de migdale amare sub forma de amigdalina, care
este o combinatie intre doua molecule de glucoza, o molecula de acid
cianhidric si o molecula de aldehida benzoica.
Benzaldehida se prepara in industrie prin oxidarea catalitica a
toluenului:
C6H5CH3 + O2 ---> C6H5CHO + H2O
sau prin hidroliza clorurii de benziliden:
_ _
| OH |
Ca(OH)2 | / | -H2O
C6H5-CH-Cl2 + 2HOH --------> | C6H5CH | ----> C6H5-CHO
| \ |
|_ OH _|
Hidroliza se face prin incalzire cu hidroxidul alcalin in solutie apoasa.
Se intrebuinteaza ca parfum.
ch3» exploziv de mina» Nitrat de amoniu» no2» proiectile» TNT» TriNitroToluen» Trotil» TROTIL, 2,4,6 - TriNitroToluen ( TNT )
CH3C6H2(NO2)3
Este o substanta solida, cristalizata, de culoare galbena, cu punct de
topire 81øC. Este un exploziv stabil, care nu explodeaza decit prin amorsare
cu un alt exploziv mai puternic, cum este Fulminatul de Hg.
Se intrebuinteaza ca exploziv pentru proiectile, sau in amestec cu
Nitrat de amoniu, ca exploziv de mina.
Fazele de reactie:
CH3 CH3 CH3
| | |
/ \\ / \\ - NO2 / \\
I) 2 | ù | + 2HO - NO2 ---> | ù | + | ù | + 2H2O
\\ / \\ / \\ /
orto-nitro-toluen |
NO2
para-nitro-toluen
CH3 CH3 CH3
| | |
/ \\ - NO2 / \\ 2HO-NO2 / \\ - NO2
II) | ù | + | ù | -----------> 2 | ù | + 2H2O
\\ / \\ / concentrat \\ /
| |
NO2 NO2
2,4 -dinitrotoluen
CH2 CH2
| |
/ \\ - NO2 O2N - / \\ - NO2
III) | | + HO-NO2 ----> | |
\\ / \\ /
| |
NO2 NO2
2,4,6 - trinitrotoluen
(Trotil)
Dupa fiecare etapa trebuie eliminata apa.
Azotat de bariu» Azotat de strontiu» Azotura de cobalt» bombe incendiare» Clorat de bariu» Fosfor alb» oxigen» Peroxid de bariu» Peroxid de bariu
~~~~~~~~~~~~~~~~
Este folosit ca component al bombelor incendiare.
Se obtine prin incalzirea oxidului de bariu la 500-600øC, in atmosfera
de oxigen:
BaO + 1/2O2 <---> BaO2 (anhidru)
Se mai poate prepara sub forma de octahidrat prin tratarea
hidroxidului de Ba cu apa oxigenata 30%:
Ba(OH)2 + H2O2 + 6H2O ---> BaO2ù8H2O
Azotura de cobalt
~~~~~~~~~~~~~~~~~
CoN - este o subtanta pirofora.
Fosfor alb
~~~~~~~~~~
P
Se obtine incalzind la 1500-1600øC fosfat tricalcic, nisip si carbune:
I) 2Ca3(PO4)2 + 6SiO2 ---> P4O10 + 6CaSiO3
II) P4O10 + 10C ---> P4 + 10CO
Fosforul alb este obtinut sub forma de vapori. Ei se condenseaza in
vase cu apa racita. Se topeste la 44,1øC si fierbe la 280,5øC; se aprinde la
60øC. Se pastreaza in vase cu apa spre a se feri de oxigen. Se dizolva in
benzen, toluen etc. Este foarte toxic. Poate fi folosit la umplerea bombelor
incendiare.
Azotat de bariu, Clorat de bariu
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Ba(NO3)2 , Ba(ClO3)2
Sunt folositi pentru a colora in verde focurile de arificii:
Azotat de strontiu
~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Se foloseste in amestec cu carbunele si sulful pentru a colora in rosu
focurile si semnalele luminoase. Se obtine din carbonat de strontiu si acid
azotic.
azotat de amoniu» Diatomita» Dinamita» Dynamite» faina de lemn» fulminat de mercur» Kieselgur» Nitro Glicerina» nitroceluloza» TNT» Explozivi pe baza de nitroglicerina (Dinamitele)
Dinamitele (tip II si RA) reprezinta amestecuri in diferite proportii
de NG, nitroceluloza, derivati nitrici ai seriei aromatice (Mononitrotoluen
si TNT), azotat de amoniu, faina de lemn si alte adaosuri.
In compozitia dinamitelor, NG se gaseste in proportie >30% sub forma
gelatinizata cu nitroceluloza.
Azotatul de amoniu asigura necesarul de O2 pentru descompunerea
exploziva, iar faina de lemn are rol de afinare a amestecului pentru reducerea
tendintei de indesare.
Pe linga dinamitele (tip II si RA) mai exista foarte multe retete pentru
dinamita ce nu contin ca exploziv decit trinitroglicerina. In general ele se
obtin prin imbibarea trinitratului de glicerina in Kieselgur 25% (pamint de
infuzorii). Dinamita explodeaza numai sub influenta unei capse detonante de
fulminat de mercur.
Kieselgur mai este numit si Diatomita.
( Pudra formata din cochilii poroase de microorganisme. Compozitia lor este majoritar siliciu.
Exista mai multe sortimente de kieselgur dupa gradul de finete.)
Densitatea variaza intre 0,240 - 0,500; granulatia este intre 10 si 50 microm;
porozitatea este mai mica de 80%; iar factorul de insolatie mai mic de 0,050
Kcal/m/h/øC.
Retete
Nr: Ingrediente Procente [%]
---- ----------- ------------
1. NG 32
Nitrat de Sodiu 28
Rumegus 10
Oxalat de Amoniu 29
Fulmicoton 1
2. NG 24
Nitrat de Potasiu 9
Nitrat de Sodiu 56
Rumegus 10
Oxalat de Amoniu 2
3. NG 35.5
Nitrat de Potasiu 44.5
Rumegus 6
Fulmicoton 2.5
Vaselina 6
4. NG 25
Nitrat de Potasiu 26
Rumegus 34
Nitrat de Bariu 5
Amidon 10
5. NG 57
Nitrat de potasiu 19
Rumegus 9
Oxalat de Amoniu 12
Fulmicoton 3
6. NG 18
Nitrat de Sodiu 70
Rumegus 5.5
Clorit de Potasiu 4.5
Calcar 2
7. NG 26
Rumegus 40
Nitrat de Bariu 32
Carbonat de Sodiu 2
8. NG 44
Rumegus 12
Sulfat de Sodiu anhidru 44
9. NG 24
Nitrat de Potasiu 32.5
Rumegus 33.5
Oxalat de Amoniu 10
10. NG 26
Nitrat de Potasiu 33
Rumegus 41
11. NG 15
Nitrat de Sodiu 62.9
Rumegus 21.2
Carbonat de Sodiu 0.9
12. NG 35
Nitrat de Sodiu 27
Rumegus 10
Oxalat de Amoniu 1
13. NG 32
Nitrat de Potasiu 27
Rumegus 10
Oxalat de Amoniu 30
Fulmicoton 1
14. NG 33
Rumegus 10.3
Oxalat de Amoniu 29
Fulmicoton 0.7
Perclorat de Potasiu 27
15. NG 40
Nitrat de Sodiu 45
Rumegus 15
16. NG 47
Amidon 50
Fulmicoton 3
17. NG 30
Nitrat de Sodiu 22.3
Rumegus 40.5
Clorat de Potasiu 7.2
18. NG 50
Nitrat de Sodoiu 32.6
Rumegus 17
Oxalat de Amoniu 0.4
19. NG 23
Nitrat de Potasiu 27.3
Rumegus 37
Oxalat de Amoniu 8
Nitrat de Bariu 4
Carbonat de Calciu 0.5
NG = Nitro Glicerina
acetona» anod» decantare» electrodepundere» electroliti» hg» lichide magnetice» precipitarea chimica» -metoda meanica de dispersie.
-metoda electrocondensarii
-metoda electrodepunerii
-metoda descompunerii termice
-metoda precipitarii chimice
Dintre acestea prima metoda este cea mai putin eficienta, iar ultima
este la indemina oricui si este cea mai simpla.
Metoda electrodepunerii
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
este folosita pentru a se obtine lichide magnetice
cu mediul de dispersie, mercurul.
Intr-un vas de sticla se introduce un amestec de Sulfat de Fe si Sulfat de
Ni si o cantitate oarecare de apa.
De asemenea se mai introduce si o cantitate suficienta de Hg, care joaca
rolul electrodului negativ (catod) in timpul dispersiei, iar un alt electrod
sub forma de disc ce nu se afla in contact cu mercurul, joaca rol de electrod
(+) (anod).
Este necesar ca pH-ul electrolitului sa fie mentinut la valoare constanta de
9,3-9,5.
La trecerea curentului electric are loc procesul de electroliza care formeaza
particule fine de Fe-Ni la electrodul negativ (Hg). Dimensiunile particulelor
formate sunt dependente de valoarea si stabilitatea curentului de alimentare.
Dupa un timp suficient de mare, se obtin particule magnetice Fe-Ni intr-o
concentratie suficienta pentru ca lichidul magnetic pe baza de Hg sa raspunda
la actiunea unui cimp magnetic.
Metoda precipitarii chimice
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
In vase de sticla cu capacitatea de cel putin
1 l se prepara solutiile: 10,8 g FeCl3+6H2O in 300 ml apa distilata si 5,6 g
FeSO4+7H2O in 300 ml apa distilata, se amesteca si se agita puternic, dupa
care se adauga o solutie de 10g NaOH in 100 ml apa. Se obtine un precipitat
negru brun care se decanteaza. Se procedeaza la o spalare repetata cu apa pina
cind pH-ul solutiei devine neutru (pH=7)
Se face apoi o peptizare cu HCl (0,1 N) dupa care se spala din nou. Se
face o spalare cu acetona sau alcool pina la indepartarea apei.
Se obtin 4,5 g de pulbere de magnetita cu diametrul mediu al
particulelor de 100 .
Se amesteca pulberea cu o cantitate oarecare de toluen si 2 ml acid
oleic, incalzinduse pina la 90-100øC, timp in care se evapora toluenul,
obtinindu-se o pasta care se disperseaza in proportia dorita intr-un lichid
purtator (de exemplu, petrol lampant).
Pentru omogenizare, se agita puternic sau se introduce intr-o moara cu
bile timp de 20-40 ore.
Caracteristicile magnetice ale lichidului depind de proportia dintre
amestecul pulbere-acid oleic si mediul de dispersie.
benzil» brom» masic» raport» Bromura de benzil
~~~~~~~~~~~~~~~~~
C6H5 - CH2Br
Obtinere:
Substante necesare - 1 parte toluen
- 1,74 parti brom
(raport masic)
hv
C6H5CH + Br2 -----> C6H5CH2Br + HBr
Intr-un vas in lipsa luminii, se adauga cele doua substante , toluen
si brom lichid. Luminind vasul cu un bec puternic, se poate observa
decolorarea amestecului si degajarea abundenta a acidului bromhidric ce poate
fi recunoscut prin reactia lui cu amoniac (o vergea de sticla inmuiata in
amoniac) prin formarea unui fum alb: bromura de amoniu).
Senevoli
~~~~~~~~
Se gasesc in diferite plante, atit in stare libera cit si sub forma de
compusi. Sunt lichide, cu miros intepator si lacrimogen, producind vezicatii
pe piele si sunt insolubile in apa.
Senevolii sunt esterii acidului izo-tio-cianic S = C = NH
(izomer cu acidul tiocianic)
CH3NCS metil-senevol
C2H5NCS etil-senevol
C6H5NCS fenil-senevol
Clor-Acetofona
~~~~~~~~~~~~~~
CH2Cl-CO-CH3
Se obtine prin clorurarea acetoenonei (CH3-CO-C6H5)
Acetofenona se poate obtine usor din clorura de acetil si benzen:
CH3-CO-Cl + C6H6 ---> CH3-Co-C6H5 + HCl
sau prin oxidarea etil-benzenului cu aer
O2
C6H5-CH2-CH3 ----> C6H5-CO-CH3 + H2O
Clor-acetofenona este un gaz lacrimogen.
